Sondajele \u0219i studiile fac subiectul unei \u00eentregi \u0219tiin\u021be al c\u0103rui scop este s\u0103 identifice formula corect\u0103 de a colecta informa\u021bii \u0219i rezultate precise f\u0103r\u0103 gre\u0219eli \u0219i abateri. \u0218i dac\u0103 abaterile rezultate din \u00eentreb\u0103ri formulate gre\u0219it reprezint\u0103 o problem\u0103 clar\u0103 \u0219i bine-cunoscut\u0103 (vezi articolele noastre legate de \u00eentreb\u0103rile complexe, \u00eentreb\u0103rile duble \u0219i cele sugestive), atunci prejudec\u0103\u021bile intervievatorilor sunt mult mai greu de prezis, anticipat, \u00een\u021beles \u0219i gestionat. Este important s\u0103 le \u00een\u021belegem provenien\u021ba. Chiar dac\u0103 acest lucru va cre\u0219te doar gradul de aten\u021bie \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cele mai importante avantaje ale sondajelor de opinie online: lipsa intervievatorilor!<\/p>\n\n\n\n
Prejudec\u0103\u021bile legate de comportamentul unui intervievator sunt \u00een general \u00eent\u00e2lnite \u00een conversatiile personale. Ast\u0103zi, acest lucru este \u00een principal o problem\u0103 care apare \u00een cadrul interviurilor de angajare. Exist\u0103, de asemenea, \u0219i studii sociologice \u0219i de marketing efectuate cu intervievatori. O alt\u0103 form\u0103 comun\u0103 de prejudecat\u0103 a intervievatorului se g\u0103se\u0219te \u00een pres\u0103, unde jurnali\u0219tii pun \u00eentreb\u0103ri lipsite de profesionalism care denatureaz\u0103 r\u0103spunsurile pe care le auzim sau citim. <\/p>\n\n\n\n
Situa\u021bii \u0219i motive<\/strong><\/p>\n\n\n\n Stereotipuri<\/strong>. Uneori, an intervievator poate fi tentat s\u0103 trag\u0103 concluzii \u0219i s\u0103 generalizeze pe baza informa\u021biilor pe care le prime\u0219te legate de sex, v\u00e2rst\u0103, religie, ras\u0103. De exemplu, presupunerea c\u0103 o femeie nu va dori s\u0103 fac\u0103 munc\u0103 fizic\u0103 \u0219i ar prefera s\u0103 lucreze la birou \u00een fa\u021ba unui calculator este o manifestare clar\u0103 a g\u00e2ndirii stereotipice. Aceasta \u00eel poate face pe intervievator s\u0103 reg\u00e2ndeasc\u0103 \u0219i s\u0103 modifice urm\u0103toarele \u00eentreb\u0103ri. El\/ea poate, spre exemplu, s\u0103 sar\u0103 inten\u021bionat peste anumite \u00eentreb\u0103ri legate de munca fizic\u0103. Astfel, \u00een mod neinten\u021bionat, intervievatorul denatureaz\u0103 datele sondajului.<\/p>\n\n\n\n Interpretarea subiectiv\u0103<\/strong>. \u00cen general, c\u00e2nd are loc un interviu, intervievatorii au cu ei o list\u0103 de \u00eentreb\u0103ri \u0219i r\u0103spunsuri posibile. Uneori, responden\u021bii r\u0103spund chiar \u00eenainte de a auzi \u00eentreb\u0103rile. Ce se va \u00eent\u0103mpla dac\u0103 un r\u0103spuns difer\u0103 de r\u0103spunsul preg\u0103tit dinainte? Un intervievator gre\u0219e\u0219te atunci c\u00e2nd el\/ea este tentat s\u0103 interpreteze r\u0103spunsul celui intervievat pentru a-l putea alinia cu cele de pe lista ini\u021bial\u0103. De exemplu, la \u00eentrebarea: \u201eCare este culoarea ta preferat\u0103?\u201d (care are urm\u0103toarele r\u0103spunsuri posibile: ro\u0219u, portocaliu, galben, verde, albastru, mov, alb, negru, gri, maro, roz), respondentul r\u0103spunde: \u201emagenta\u201d. Atunci, intervievatorul decide c\u0103 r\u0103spunsul este mov. Totu\u0219i, anumite persoane consider\u0103 culoarea magenta ca fiind un roz \u00eenchis. Cel mai inteligent lucru pe care un intervievator \u00eel poate face \u00eentr-o situa\u021bie de genul acesta este s\u0103 enumere respondentului toate r\u0103spunsurile posibile de pe h\u00e2rtie.<\/p>\n\n\n\n \u00centreb\u0103ri contradictorii<\/strong>. \u00centreb\u0103ri diferite puse responden\u021bilor diferi\u021bi duc la o diversitate a informa\u021biilor. De exemplu: dac\u0103 \u00eentr-un studiu legat de preferin\u021bele pasagerilor intervievatorii \u00eentreab\u0103 un grup de persoane: \u201eCe fel de documente de c\u0103l\u0103torie folosi\u021bi?\u201d \u0219i un alt grup de persoane: \u201eCe fel de bilet folosi\u021bi?\u201d, atunci el\/ea \u00eei face \u00een mod involuntar pe responden\u021bi s\u0103 spun\u0103 c\u0103 folosesc bilete. Poate unii oameni ar specifica c\u0103 folosesc un card de transport, \u00een timp ce al\u021bii nu s-ar deranja s\u0103 adauge acest lucru. Prin urmare, informa\u021biile adunate vor fi diferite \u0219i, a\u0219adar, incomparabile. O tendin\u021b\u0103 similar\u0103 de a influen\u021ba \u00eentreb\u0103rile se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd un intervievator este distras sau plictisit s\u0103 pun\u0103 acele\u0219i \u00eentreb\u0103ri \u00een mod constant.<\/p>\n\n\n\n Impactul primei impresii<\/strong>. Se spune c\u0103 nu trebuie s\u0103 judec\u0103m o carte dup\u0103 copert\u0103\u201d. Acest lucru nu este la \u00eent\u00e2mplare. Uneori, un intervievator poate judeca respondentul dup\u0103 o anumit\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103. Astfel, el\/ea poate creea pregudec\u0103\u021bi \u00een mod involuntar. De exemplu, un detaliu insignifiant precum lipsa unui nasture la sacou \u00eel poate indispune pe intervievator, lucru vizibil \u00een ceea ce-l prive\u0219te pe respindent.<\/p>\n\n\n\n Efectul \u201e\u00eenger \u0219i demon\u201d<\/strong>. Uneori, un intervievator poate fi foarte pasionat de un anumit subiect. De exemplu, el\/ea se poate a\u0219tepta ca toat\u0103 lumea s\u0103 fi auzit de diferen\u021bele subtile dintre tipurile de lapte praf pentru bebelu\u0219i. C\u00e2nd responden\u021bii confirm\u0103 a\u0219tept\u0103rile intervievatorului prin r\u0103spunsurile lor, atunci el\/ea va c\u0103p\u0103ta o atitudine pozitiv\u0103 \u00een ceea ce \u00eei prive\u0219te pe ace\u0219tia. Cu alte cuvinte, el\/ea creeaz\u0103 o aur\u0103 de \u00eengera\u0219 \u00een jurul acelor persoane. \u00cen schimb, dac\u0103 aceste a\u0219tept\u0103ri nu sunt \u00eendeplinite, atunci intervievatorii vor c\u0103p\u0103ta o atitudine negativ\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acele persoane. Astfel, dintr-o dat\u0103, acelor responden\u021bi le vor fi atribuite imaginea de \u201edemon cu coarne\u201d.<\/p>\n\n\n\n Limbajul corporal. <\/strong>Aici, interpretarea este din nou r\u0103d\u0103cina prejudec\u0103\u021bilor intervievatorului. Ace\u0219tia tind s\u0103 interpreteze semnele non-verbale, care par a fi clare \u0219i evidente. De exemplu, atunci c\u00e2nd sunt \u00eentreba\u021bi: \u201eV\u0103 place \u00eenghe\u021bata?\u201d, iar responden\u021bii dau din cap, atunci un intervievator poate interpreta c\u0103 da, iar altul c\u0103 nu. Ce va scrie intervievatorul \u00een chestionarul respondentului \u00een acest caz?<\/p>\n\n\n\n Oboseala \u0219i repeti\u021bia<\/strong>. Poate p\u0103rea simplu s\u0103 pui aceea\u0219i \u00eentrebare \u00eencontinuu, dar defapt este destul de dificil pentru o persoan\u0103 s\u0103 se poarte \u00een acela\u0219i fel de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd \u00eencepe s\u0103 vorbeasc\u0103. Fiecare schimbare c\u00e2t de mic\u0103 poate face diferen\u021ba. De exemplu, dac\u0103 intervievatorul investigheaz\u0103 preferin\u021bele culinare ale vizitatorilor unui anumit restaurant, el\/ea poate s\u0103 \u00eentrebe: \u201eCare este felul t\u0103u de m\u00e2ncare preferat \u00een acest restaurant?\u201d. Dac\u0103 el\/ea pune aceast\u0103 \u00eentrebare de foarte multe ori \u0219i, deodat\u0103, o scurteaz\u0103 \u00een: \u201eCare este felul t\u0103u de m\u00e2ncare preferat?\u201d, respondentul va oferi un r\u0103spuns care nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu meniul restaurantului.<\/p>\n\n\n\n Audien\u021ba gre\u0219it\u0103<\/strong>. Uneori, o \u00eentrebare poate fi adresat\u0103 perfect, dar unei audien\u021be gre\u0219ite. \u00cen cazul restaurantului luat ca exemplu mai sus, grupul sondajului ar trebui s\u0103 fie compus doar din clien\u021bii acelui restaurant. \u00cen caz contrar, responden\u021bii nu vor avea experien\u021ba necesar\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i dea cu p\u0103rerea despre meniul restaurantului. Astfel, timpul intervievatorului \u0219i chestionarul vor fi risipite, iar rezultatele sondajului de opinie vor fi limitate.<\/p>\n\n\n\n Pe scurt, prejudec\u0103\u021bile intervievatorului provin din impunerea unei opinii, prejudiciu sau interpretare personal\u0103, fapt care la r\u00e2ndul lui afecteaz\u0103 rezultatele finale ale studiului. Este foarte important ca intervievatorul s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 obiectiv pe timpul conversa\u021biei cu responden\u021bii. El\/Ea trebuie s\u0103 fie disciplinat\/\u0103, trebuie s\u0103 nu scurteze din defini\u021bii sau s\u0103 interpreteze semne. Pentru acest lucru, intervievatorii trebuie s\u0103 fie foarte bine preg\u0103ti\u021bi, instrui\u021bi \u0219i califica\u021bi.<\/p>\n\n\n\n Planificarea precar\u0103, cuno\u0219tin\u021bele insuficiente \u0219i lipsa instruirii intervievatorului pot duce la influen\u021barea r\u0103spunsurilor. C\u00e2nd acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103, validitatea \u0219i aplicabilitatea informa\u021biilor colectate devin nefiabile. Rezultatele vor fi eterogene, distorsionate sau pur \u0219i simplu nefolositoare. Acestea nu vor duce la decizii adecvate sau la rezolvarea problemelor.<\/p>\n\n\n\n Sondajele de opinie efectuate pe internet \u0219i absen\u021ba unui intervievator<\/strong><\/p>\n\n\n\n Vestea bun\u0103 pentru utilizatorii de sondaje online este c\u0103, cu ajutorul tehnologiei, pot s\u0103 evite complet prejudec\u0103\u021bile intervievatorilor. Astfel, ace\u0219tia pot fi siguri de seriozitatea \u0219i obiectivitatea informa\u021biilor colectate. Acest lucru este un avantaj considerabil al cercet\u0103rii online. \u00centr-un chestionar online nu exist\u0103 posibilitatea ca cineva s\u0103 r\u0103spund\u0103 printr-un simplu dat din cap. \u00cen acela\u0219i timp, intervievatorul nu va putea interpreta r\u0103spunsul unui respondent \u00een leg\u0103tur\u0103 cu culoarea preferat\u0103 \u0219i nu \u00eel va putea judeca dup\u0103 un nasture lips\u0103 la sacou.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 vrei s\u0103 vezi cu ochii t\u0103i, intr\u0103 pe Survey.ro unde \u00ee\u021bi po\u021bi creea propriul sondaj \u0219i po\u021bi vedea ce rezultate vei dob\u00e2ndi!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Sondajele \u0219i studiile fac subiectul unei \u00eentregi \u0219tiin\u021be al c\u0103rui scop este s\u0103 identifice formula corect\u0103 de a colecta informa\u021bii \u0219i rezultate precise f\u0103r\u0103 gre\u0219eli \u0219i abateri. \u0218i dac\u0103 abaterile rezultate din \u00eentreb\u0103ri formulate gre\u0219it reprezint\u0103 o problem\u0103 clar\u0103 \u0219i bine-cunoscut\u0103 (vezi articolele noastre legate de \u00eentreb\u0103rile complexe, \u00eentreb\u0103rile duble \u0219i cele sugestive), atunci prejudec\u0103\u021bile […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-25","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-resurse-umane"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t