7 moduri de a folosi chestionarele online în marketing

Chestionarele online în marketing te pot ajuta la șapte lucruri: să afli cine sunt clienții tăi, cum te evaluează, cât de cunoscută e marca ta, de ce aleg unii un concurent, cum primesc oamenii o idee nouă sau o reclamă, ce preț așteaptă și la cine a ajuns o campanie. Fiecare sprijină o singură decizie și cere propriile întrebări. O limită e comună tuturor: răspunsurile îi descriu pe cei care au răspuns, nu întreaga ta piață. Ghidul e pentru firme mici și mijlocii, oameni de marketing și studenți.

Pe scurt

  • Alege modul după decizia pe care o ai de luat și întreabă doar ce îți trebuie pentru ea.
  • Întreabă separat cine cumpără și cine folosește; întrebările personale merg la final, iar vârsta o ceri pe intervale.
  • Roagă-i pe oameni să numească singuri mărcile pe care le știu, înainte să le arăți vreo listă sau vreun logo.
  • Citește intenția de cumpărare și prețurile declarate ca supraestimări, nu ca prognoze.
  • Un chestionar arată ce își amintesc oamenii despre o campanie; efectul ei îl vezi doar prin comparație cu o perioadă sau cu un grup la care campania nu a ajuns.

Înainte să începi: cine îți va răspunde

Rezultatele îi descriu pe cei care au răspuns, nu piața ta. Clienții din lista ta, abonații la newsletter și urmăritorii de pe rețelele sociale te cunosc deja, iar un link deschis oricui aduce un grup care s-a ales singur. Mai multe răspunsuri de pe același canal nu fac grupul mai reprezentativ, iar pentru un astfel de eșantion nu se poate calcula o marjă de eroare.

Descrie un grup doar dacă are cel puțin 10 răspunsuri: Survey.ro nu impune un minim, așa că le numeri tu. Vezi cum ajungi la oameni din afara listelor tale și pe cine aduce fiecare canal.

1. Cine cumpără produsul și cine îl folosește

Un chestionar despre clienți îți arată cine cumpără produsul, cine îl folosește și prin ce diferă grupurile; de aici pornește segmentarea clienților. Cumpărătorul nu e întotdeauna și utilizatorul: un șampon anti-mătreață poate fi cumpărat mai ales de bărbați de vreo patruzeci de ani și folosit mai ales de eleve de liceu, iar celor două grupuri le vorbești diferit în reclamă.

Întreabă și de unde și cât de des se cumpără produsul. Datele personale (vârsta, regiunea) le ceri la final și doar dacă le folosești în analiză; vârsta, pe intervale care nu se suprapun.

Exemplu („Un singur răspuns”): Cine folosește cel mai des acest produs în gospodăria ta? Eu / Partenerul sau partenera mea / Un copil sub 18 ani / Altcineva / Nimeni nu îl folosește regulat. Vârsta: sub 25 de ani / 25–34 / 35–44 / 45–54 / 55 sau peste / Prefer să nu răspund. Compară grupurile cu „Analize comparative” sau „Gestionare filtre”.

Limita: acesta e profilul celor care au răspuns, nu neapărat al clienților tăi: compară-l mai întâi cu datele din vânzări. Ponderea unui grup e ponderea lui printre respondenți, nu pe piața ta.

2. Cum îți evaluează clienții produsul sau serviciul

Un chestionar de satisfacție îți arată ce le place clienților la produs sau serviciu, ce nu și de ce. Cere o evaluare generală, câte una pentru fiecare aspect care contează (livrarea, calitatea, asistența) și o întrebare deschisă despre motiv. Folosește o scală de cinci până la șapte trepte, fiecare numită în cuvinte.

Exemplu: În general, cât de mulțumit/ă ești de ultima ta comandă? Foarte nemulțumit/ă / Nemulțumit/ă / Nici mulțumit/ă, nici nemulțumit/ă / Mulțumit/ă / Foarte mulțumit/ă. Apoi (întrebare deschisă): Care e principalul motiv pentru care ai răspuns așa?

Limita: mulți clienți nemulțumiți nu răspund și nu se plâng, ci nu mai cumpără (vezi biasul de non-răspuns), iar uneori pleacă și cei mulțumiți: o evaluare bună nu e o prognoză a loialității. Dacă vrei să afli la timp de ce pleacă unii, cere-le constant părerea, fără să aștepți reclamațiile. Ca să-i poți scrie unui client nemulțumit, adaugă o întrebare opțională „Informații de contact” și spune de ce o pui: odată cu datele de contact, răspunsurile sunt legate de acea persoană. Spune-le tuturor respondenților că răspunsurile sunt confidențiale și că rezultatele se prezintă doar la nivel de grup.

3. Cât de cunoscută e marca ta și cu ce o asociază oamenii

Un chestionar despre notorietatea mărcii arată dacă oamenii îți cunosc marca, dacă și-o amintesc singuri și cu ce o asociază. Folosește cei trei indicatori clasici ai notorietății, în ordinea aceasta: prima marcă la care se gândește respondentul (top of mind), toate mărcile pe care le poate numi singur (notorietatea spontană) și mărcile pe care le recunoaște dintr-o listă (notorietatea asistată). Pune întâi întrebările fără listă: o listă sau un logo arătat înainte schimbă răspunsurile următoare. Asocierile le afli cu o întrebare deschisă.

Exemplu: Ce mărci de tablete pentru mașina de spălat vase îți vin în minte? (întrebare deschisă, înaintea oricărei liste). Apoi: Despre care dintre aceste mărci ai auzit? („Răspunsuri multiple”: marca ta printre concurenți, plus „Niciuna dintre acestea”). Survey.ro nu împiedică bifarea unei mărci împreună cu „Niciuna dintre acestea”: caută astfel de răspunsuri în rezultate.

Limita: clienții, abonații și urmăritorii tăi te cunosc deja, deci printre ei notorietatea e mare prin definiție. Ca să măsori piața ai nevoie de oameni din afara listelor tale, de exemplu un panel cumpărat de la o firmă specializată; și rezultatele unui panel îi descriu doar pe membrii lui. Ce poate și ce nu poate arăta fiecare sursă de date, de la paneluri la recenzii, afli din ghidul despre cercetarea de piață în era digitală.

4. De ce te aleg pe tine sau pe un concurent

Întrebările despre concurență îți arată ce alte mărci cumpără sau au cântărit clienții tăi și ce a decis alegerea.

Exemplu: Ce marcă de cafea boabe ai cumpărat ultima dată? (o listă de mărci, plus „Altele” și „Nu-mi amintesc”). Apoi („Un singur răspuns”): Care a fost motivul principal pentru care ai ales-o? Prețul / Calitatea / O găsesc în magazinul de unde cumpăr / Recomandarea cuiva / Obișnuința / Altele.

Întreabă de ultima achiziție, nu de ce cumpără oamenii „de obicei”: întrebați de un obicei, nu își numără achizițiile, ci estimează din amintiri parțiale, iar o achiziție recentă și-o amintesc mai ușor.

Limita: canalele tale ajung mai ales la clienții tăi. Cei care au trecut la un concurent sau n-au cumpărat niciodată de la tine aproape că lipsesc dintre respondenți, deși tocmai motivele lor îți trebuie cel mai mult.

5. Testarea unei idei, a unui design sau a unei reclame înainte de lansare

Un test de concept îți arată cum reacționează oamenii la un produs nou, un ambalaj, un logo sau o reclamă înainte să investești în ele. Arată ideea așa cum o va vedea cumpărătorul, cu o imagine și o descriere scurtă, și întreabă cât de atrăgătoare e, dacă ar cumpăra produsul și ce ar schimba (întrebare deschisă). Descrie produsul în termeni neutri, fără cuvinte care sugerează răspunsul: „produsul”, nu „noul nostru produs îmbunătățit”.

Pentru o primă triere a mai multor designuri, folosește „Evaluează imaginile” (fila „Imagini”): fiecare imagine primește aceleași variante de evaluare. Cât de atrăgător ți se pare acest ambalaj? Deloc / Puțin / Moderat / Foarte / Extrem de atrăgător. Apoi: Ai cumpăra acest produs? Sigur da / Probabil da / Nu știu / Probabil nu / Sigur nu.

Ca să compari două versiuni, arată-i fiecărei persoane doar una: puse alături, versiunile apar în ordinea în care le-ai așezat (Survey.ro nu amestecă variantele de răspuns), iar ordinea influențează alegerea. Copiază sondajul („Creează un sondaj nou”, fila „Folosește sondajele anterioare”, alege sondajul din lista de sub „Copiază acest sondaj” și apasă „Salvează & continuă”) și pune în copie cealaltă imagine. Apoi împarte destinatarii la întâmplare în două și trimite fiecăreia câte o versiune. O împărțire după nume, dată sau tip de client compară grupurile, nu designurile. La câteva zeci de răspunsuri pe versiune, contează doar o diferență mare: câteva puncte procentuale înseamnă egalitate.

Limita: acestea sunt primele reacții. Oamenii cumpără mai puțin decât spun (Morwitz, Steckel și Gupta, 2007), așa că ponderea răspunsurilor „Sigur da” și „Probabil da” supraestimează achizițiile: compar-o între versiuni, dar nu o citi ca pe o prognoză de vânzări.

6. Ce spun oamenii despre preț

O întrebare despre preț îți arată ce prețuri acceptă oamenii pentru un produs abia văzut. După prezentarea produsului, niciodată înainte, întreabă ce preț s-ar aștepta să plătească și de la ce preț li s-ar părea prea scump, în două întrebări de tip „Număr”. Compară răspunsurile cu prețurile mărcilor concurente.

Exemplu: De la ce preț, în euro, ți s-ar părea prea scump acest produs? Fila „Analiză” arată fiecare număr, fără medie sau mediană; mediana o calculezi în fișierul din „Exportă în Excel”.

Limita: prețurile declarate tind să fie prea mari. O meta-analiză a studiilor care au măsurat cât sunt dispuși să plătească aceiași oameni, o dată ipotetic și o dată cu bani reali, a găsit răspunsurile ipotetice în medie cu aproximativ 21% mai mari, iar la produsele mai scumpe și de specialitate diferența e și mai mare (Schmidt și Bijmolt, 2020). Citește răspunsurile primite ca pe o supraestimare, nu ca pe prețul tău, și testează prețul pe piață.

7. La cine a ajuns campania

Un chestionar despre campanie îți arată dacă oamenii și-o amintesc și ce mesaj le-a rămas. Întreabă de unde au aflat de produs, dacă recunosc reclama (arat-o într-o întrebare „Evaluează imaginile”: Ai mai văzut această reclamă? Da / Nu / Nu sunt sigur/ă) și ce își amintesc din mesajul ei (întrebare deschisă).

Exemplu („Un singur răspuns”): De unde ai aflat prima dată de acest produs? Rețele sociale / Motor de căutare / De la un prieten sau coleg / Din magazin / TV sau radio / Altele / Nu-mi amintesc.

Limita: oamenii își amintesc greșit ce au văzut și tind să exagereze cât au văzut (Prior, 2009). Iar un chestionar singur nu-ți arată dacă vânzările de televizoare ale unui magazin au crescut în noiembrie datorită campaniei sau sezonului de dinaintea sărbătorilor. Pune aceleași întrebări, formulate la fel, înainte și după campanie și compară rezultatele cu aceleași săptămâni de anul trecut sau cu un grup la care campania nu a ajuns. Pentru un eveniment, vezi întrebările pentru chestionarul de după eveniment.

Cele șapte moduri, într-un tabel

Modul Tipul de întrebare în Survey.ro Limita într-un rând
1. Cine cumpără și cine folosește „Un singur răspuns”, vârsta pe intervale, la final profilul respondenților, nu al tuturor clienților
2. Cum te evaluează clienții scală cu trepte numite, „de ce” deschis nemulțumiții tac des; pleacă și cei mulțumiți
3. Notorietatea mărcii întâi o întrebare deschisă, apoi „Răspunsuri multiple” clienții și urmăritorii tăi te cunosc deja
4. Tu sau concurentul listă de mărci, „Un singur răspuns” foștii clienți și cei care n-au cumpărat niciodată aproape lipsesc
5. Test de idee, design sau reclamă „Evaluează imaginile”, „Un singur răspuns”, întrebare deschisă primele reacții; intenția declarată depășește achizițiile
6. Prețul „Număr” prețurile declarate tind să fie prea mari
7. La cine a ajuns campania „Un singur răspuns”, „Evaluează imaginile”, întrebare deschisă memoria exagerează; efectul se vede doar prin comparație

Ce reții

Pornește de la decizie, alege modul potrivit ei și limitează fiecare chestionar la unul sau două moduri: chestionarele scurte primesc mai multe răspunsuri (vezi alte sfaturi pentru a-ți crește numărul de respondenți). Citește fiecare răspuns ca pe părerea celor care au răspuns, nu a întregii piețe.

Pentru un produs nou există un chestionar de marketing gata scris, cu opt întrebări, printre ele prima impresie, intenția de cumpărare și prețul așteptat.

Șabloane gata făcute: chestionare de marketing

Două șabloane: 8 întrebări pentru un produs nou, printre ele prima impresie, intenția de cumpărare și prețul așteptat, și 7 întrebări despre profilul cumpărătorului. Descrierea și imaginea produsului le adaugi tu.

Vezi șabloanele

Citește și