Chestionar pentru licență: cum îl faci online, pas cu pas

Un chestionar pentru licență este instrumentul de colectare a datelor din partea practică a multor lucrări de licență: un set de întrebări cu care îți verifici ipoteza sau răspunzi la întrebarea de cercetare, pe un eșantion de respondenți. Aceiași pași se aplică unui chestionar de disertație la master și oricărui chestionar de cercetare academică, de obicei cu un eșantion mai mare. În Survey.ro creezi chestionarul online, îl distribui printr-un link și exporți răspunsurile în Excel pentru analiză. Urmează pașii, în ordinea în care îi verifică de obicei coordonatorul științific: obiectivul și întrebările, tipurile de întrebări, mărimea eșantionului, informarea și acordul respondenților, distribuirea și analiza.

De ce contează: comisia de licență nu se uită doar la numărul de răspunsuri, ci mai ales la cât de bine răspunde metoda la întrebarea de cercetare. Un chestionar fără o ipoteză clară, cu întrebări care sugerează răspunsul sau cu 40 de răspunsuri de la prieteni nu susține concluzia, oricât de bună ar fi partea teoretică. Un chestionar bine construit îți dă, în schimb, tabelele și graficele din capitolul de rezultate și răspunde dinainte la întrebările frecvente de la susținere: câți au răspuns, cum au fost aleși și cât de precise sunt procentele.

Modele gata făcute pe care le poți adapta pentru lucrarea ta: chestionar de satisfacție a angajaților, chestionar de satisfacție a clienților, chestionar pentru studiu de piață, chestionar de evaluare a cursului, chestionar pentru studenți.

Exemplu de chestionar pentru licență, pe secțiuni

Scrie într-o frază ce vrei să arăți și ce variabile compari, de exemplu „angajații cu program flexibil sunt mai mulțumiți de locul de muncă”. Fiecare întrebare trebuie să măsoare una dintre aceste variabile sau să descrie respondentul (sex, vârstă, vechime). O întrebare care nu servește ipotezei iese din chestionar, oricât de interesantă ar fi. Un exemplu de chestionar pentru licență pe această ipoteză are cinci secțiuni, în ordinea în care le vede respondentul:

1. Textul de informare și acordul: prezentarea cercetării și întrebarea „Ești de acord să participi la această cercetare?”, cu „Da” și „Nu”.
2. Afirmații pe o scală Likert: „În ce măsură ești de acord cu afirmația «Programul meu de lucru mă ajută să împac munca cu viața personală»?”, de la „Dezacord total” la „Acord total”.
3. Întrebări cu variante de răspuns: „Ce program de lucru ai?”, cu „Fix”, „Flexibil” și „În ture”.
4. O întrebare deschisă: „Ce ți-ar crește mulțumirea față de locul de muncă?”.
5. Date demografice, la final: „Vechimea în companie”, cu „Sub 1 an”, „1–3 ani”, „4–10 ani” și „Peste 10 ani”.

Pentru fiecare întrebare pe care o adaugi, regulile sunt aceleași:

• O întrebare, un singur subiect: „Ești mulțumit de salariu și de program?” înseamnă, de fapt, două întrebări.
• Fără formulări care sugerează răspunsul: „Nu-i așa că…” împinge spre „Da”; dă afirmația și întreabă „În ce măsură ești de acord?”, cu o scală.
• Datele demografice la final: puse la început, îi fac pe unii respondenți să renunțe.
• Cât mai puține întrebări: fiecare întrebare în plus scade numărul de chestionare completate.
• Alege „tu” sau „dumneavoastră” pentru respondenți și păstrează aceeași formă în tot chestionarul.
• Fă un test pilot cu 5–10 persoane și corectează întrebările pe care le-au înțeles diferit.

Tipuri de întrebări: închise, deschise și scala Likert

Întrebările închise, cu variante de răspuns, îți dau cifrele; cele deschise explică de ce. Pentru atitudini și opinii, folosește o scală Likert în 5 trepte, de la „Dezacord total” la „Acord total”, aceeași pentru toate afirmațiile. În Survey.ro, pune afirmațiile ca rânduri ale unei întrebări de tip „Matrice”: respondentul alege o coloană pe fiecare rând, iar în rezultate vezi câte răspunsuri a primit fiecare coloană pe fiecare rând. Procentele de acolo se raportează la totalul fiecărui rând, așa că vezi direct ponderea fiecărei coloane pe fiecare afirmație. Pentru o singură afirmație poți folosi și tipul „Scala Likert”. Păstrează cel mult 2–3 întrebări deschise: îi obosesc pe cei care răspund de pe telefon și cer ore de codificare la analiză. Într-o matrice poți activa „așează rândurile la întâmplare”, ca ordinea afirmațiilor să nu influențeze răspunsurile; scala din coloane rămâne fixă.

Câți respondenți îți trebuie: eșantionul pe scurt

Numărul depinde de mărimea populației pe care o studiezi și de precizia pe care o vrei. La un nivel de încredere de 95% și în ipoteza cea mai prudentă (un procent de 50%):

Cele 500 de răspunsuri per sondaj din planul Gratuit îți dau, așadar, o marjă de eroare de circa ±4,4% într-o populație mare (ceva mai mult după ce elimini răspunsurile „Nu” la acord, care intră și ele în cele 500). Ajung și pentru marja de ±5% pe care o cer multe lucrări, cu circa 385 de răspunsuri; de Pro ai nevoie doar dacă îți trebuie peste 500 de răspunsuri într-un sondaj. Calculele sunt valabile doar pentru eșantioane aleatorii: pentru un eșantion de conveniență nu se poate calcula o marjă de eroare, așa că raportează mărimea eșantionului și descrie cum au fost aleși respondenții. Dacă compari subgrupuri (femei și bărbați, facultăți, specializări), ține cont că fiecare subgrup are mai puține răspunsuri decât tot eșantionul, deci o marjă de eroare mai mare.

Informarea respondenților, acordul și aprobările

Pentru o cercetare cu participanți poate fi nevoie de o aprobare; verifică procedura actuală cu facultatea și cu coordonatorul înainte să începi colectarea, mai ales dacă cercetarea implică minori, pacienți sau teme sensibile. Într-o școală poate fi nevoie și de acordul școlii și al părinților; întreabă și conducerea școlii ce procedură se aplică. În orice caz, chestionarul începe cu informarea și acordul respondentului.

• Pune textul de informare la început, într-un element „Secțiunea de text” (fila „Altele”): cine face cercetarea (studentul, facultatea, coordonatorul), scopul și temele întrebărilor, timpul de completare, dreptul de a nu răspunde la o întrebare și de a se opri oricând, folosirea datelor doar agregat, cât timp le păstrezi și o adresă de e-mail de contact. Dacă nu ceri date de identificare, scrie și că răspunsurile nu mai pot fi șterse după trimitere, pentru că nu se știe care e al cui. Nu marca drept obligatorii întrebările cercetării, ci doar întrebarea de acord, pentru că textul promite că respondentul poate sări peste orice întrebare.
• Imediat după, pune o întrebare obligatorie „Ești de acord să participi la această cercetare?”, cu „Da” și „Nu”. Lasă textul și întrebarea singure pe prima pagină și începe întrebările cercetării pe a doua. În „Logica de sondaj”, alege pentru răspunsul „Nu” acțiunea „Trimite sondaj” și testează regula cu un răspuns „Nu” înainte să distribui linkul; apoi șterge răspunsul de test din rezultate.
• Dacă ceri date care identifică respondentul (nume, e-mail, telefon) sau date despre sănătate, adaugă în textul de informare o frază despre scopul prelucrării și perioada de păstrare și o întrebare de acord separată pentru prelucrarea lor. Ce mai trebuie, conform regulilor universității, îți spune coordonatorul sau facultatea.
• Nu cere nume sau e-mail dacă ai promis că nimeni nu va fi identificat și folosește linkul general: răspunsurile primite prin linkul general nu sunt legate de un nume. Invitațiile pe e-mail din Survey.ro leagă răspunsul de destinatar dacă activezi „monitorizarea răspunsurilor”, dezactivată implicit; ca să-ți ții promisiunea, trimite linkul general de pe propriul e-mail, cu destinatarii în Bcc.
• În anexa lucrării, pune textul complet de informare și chestionarul, cu întrebările și variantele de răspuns.

Distribuie chestionarul și urmărește răspunsurile

Distribuie linkul acolo unde se află populația ta: îl copiezi într-un mesaj pe grupurile de an sau de specializare, îl publici pe Facebook, X sau LinkedIn cu butoanele de distribuire și pe forumuri, sau ceri unei asociații, unei instituții ori unei companii să-l trimită pe e-mail membrilor sau angajaților ori să încorporeze chestionarul pe site-ul lor. Răspunsurile prietenilor și ale colegilor descriu acest grup, nu populația din ipoteză; dacă eșantionul nu e aleatoriu (de conveniență sau „bulgăre de zăpadă”), descrie-l onest în capitolul de metodologie. Urmărește câte răspunsuri vin în fiecare zi și, când numărul nu mai crește, retrimite tu linkul o singură dată pe aceleași canale.

Exportă datele în Excel pentru interpretare

Folosește „Exportă în Excel” (linkul fișierului vine pe e-mail): fiecare rând e un respondent, iar după câteva coloane cu date tehnice despre răspuns urmează câte o coloană pentru fiecare întrebare; la o matrice, câte o coloană pentru fiecare afirmație. Înainte de analiză, elimină pe cei care nu și-au dat acordul și răspunsurile în care lipsesc întrebările-cheie. Dacă ai promis că nimeni nu va fi identificat, șterge și coloanele tehnice înainte să analizezi, să atașezi sau să trimiți fișierul.

Pornește de la frecvențele și procentele fiecărei întrebări, apoi încrucișează întrebările din ipoteză (de exemplu, mulțumirea în funcție de tipul de program). Dintr-o matrice, răspunsurile vin ca text; ca să calculezi medii, codifică-le de la 1 la 5, dar raportează și procentul celor două variante de acord. Același fișier îl poți importa în SPSS sau în R. Filtrele din Survey.ro îți arată aceste încrucișări încă din timpul colectării, iar „Exportă în PDF” îți dă grafice pe care le poți folosi ca bază pentru capitolul de rezultate, adaptând titlul și sursa după regulile facultății.

Cum creezi chestionarul pentru licență în Survey.ro

1. Înregistrează-te gratuit și creează un chestionar nou sau deschide unul dintre modelele de mai sus, dacă tema ta e apropiată.
2. Pune textul de informare și întrebarea de acord singure pe prima pagină; în „Logica de sondaj”, alege pentru „Nu” acțiunea „Trimite sondaj”, testează regula înainte de distribuire și șterge răspunsul de test.
3. Afișează întrebările pe pagini, cu „Sondaj standard (mai multe întrebări pe pagină)”, și activează „așează rândurile la întâmplare” în matricele de afirmații. Nu activa „Așează întrebările la întâmplare”: amestecă elementele din fiecare pagină, iar pe prima pagină întrebarea de acord ar putea apărea deasupra textului de informare.
4. Distribuie linkul general; răspunsurile apar în rezultate imediat ce sunt trimise. Folosește „Exportă în Excel” pentru analiză și „Exportă în PDF” pentru graficele din lucrare.