Când se fac cercetări de piață în legătură cu tendințele de modă contemporană, cercetătorii se confruntă cu următoarea problemă: în general, bărbații nu poartă fuste și rochii, iar femeile nu poartă cravate sau papioane. În acest caz, este necesar ca toată lumea care participă la sondaj să răspundă la întrebări care nu sunt de interes pentru ei?
Nu. Cu atât mai mult în cazul în care sondajul este creat prin tehnologii moderne. Logica de ramificare sondajelor de opinie online permite crearea de chestionare flexibile. Mulțumită acestui lucru, se pot implementa anumite demersuri în cadrul sondajului care să permită modificarea întrebărilor în funcție de răspunsul oferit de participanții la un sondaj anterior. Grupuri întregi de întrebări pot fi vizibile doar pentru respondenții care au ceva de spus în legătură cu subiectul acestora.
În general, „logica sondajelor” este caracterizată de structura „dacă…atunci…”. De exemplu, Când sondajul conține o întrebare legată de sex, iar respondentul afirmă că este bărbat, atunci acesta va fi redirecționat către un grup de întrebări legate doar de moda pentru bărbați. Dacă respondentul afirmă că este femeie, atunci se va afișa un grup de întrebări diferit, și anume legat de moda pentru femei.
Funcționalitatea „logicii” într-un sondaj de opinie garantează cercetătorului că respondenții își vor spune părerea doar la întrebările care îi privește în mod direct. Chestionarul este astfel „personalizat” simultan, în funcție de fiecare răspuns în parte. Întrebările care nu sunt relevante unei anumite persoane, nu vor fi afișate. Astfel, se va economisi timp. În plus, se pot adăuga întrebări adiționale pentru cei care se potrivesc unui anumit profil, fapt care ajută la creșterea relevanței datelor colectate. În orice caz, rezultatele finale sunt mult mai precise.
Studiile bazate pe logică sunt, la figurat vorbind, „personalizate” pentru fiecare grup de respondenți în parte.
Un studiu bazat pe logica de ramificare:
• se potrivește profilului fiecărui respondent în parte
• îl/o scutește să răspundă la întrebări irelevante
• îl/o direcționează către întrebări adiționale corespunzătoare
• poate investiga în detaliu anumite subiecte
De exemplu, într-un studiu de piață legat de imobiliare, se pot alcătui două grupuri de întrebări: unul pentru persoanele care sunt proprietari de locuințe și unul pentru cei care închiriază. Astfel, sondajul ar trebui să înceapă cu întrebări legate de acest aspect, adică dacă respondentul locuiește în propria casă sau nu. Dacă răspunsul este „da”, atunci logica sondajului va redirecționa respondentul în cauză către grupul de întrebări pentru proprietari. Dacă răspunsul este „nu”, atunci persoana va fi redirecționată către întrebările legate de cei care închiriază.
Tipuri de logică
Logica condiționată a unui sondaj de opinie poate fi împărțită în trei tipuri:
Logica omiterii – dacă respondentul a oferit un răspuns anume, atunci unua sau mai multe întrebări vor fi ascunse. De exemplu, dacă într-un sondaj legat de sarcini un respondent atrage atenția asupra faptului că este bărbat, atunci logica sondajului va ascunde toate întrebările legate de disconfortul din timpul sarcinii.
Logica de afișaj – atunci când un respondent oferă un răspuns anume, i se vor afișa întrebări adiționale (întrebări ramificate). De exemplu, dacă respondentul precizează că el/ea are o diplomă universitară și că este mai înaltă decât un masterat, atunci se va afișa o întrebare adițională legată de pedagogie.
Logica de ramificare – în funcție de răspunsul respondentului, acesta va fi redirecționat către unul dintre seturile de întrebări relevante. De exemplu, dacă un sondaj de opinie este realizat la nivelul angajaților unei companii, iar un respondent menționează că are funcția de manager, atunci el/ea va fi redirecționat/ă către un chestionar conceput special pentru persoanele cu funcții administrative, în timp ce angajații cu funcții executive for fi redirecționați către un alt grup de întrebări. Dacă revenim la exemplul studiului de piață la imobiliare, se pot realiza și aici două grupuri de întrebări – una pentru proprietari și alta pentru chiriași.
Aplicații
Logica sondajelor de opinie poate fi folosită în multe scopuri diferite. Unele dintre cele mai frecvente aplicații includ:
Paginile care necesită acordul: unele studii încep cu o întrebare care cere respondenților să își dea acordul cu privire la ceva anume. De exemplu, acestea pot dori ca participanții să confirme că el/ea are o anumită vârstă, sau că acceptă să ofere date personale și să împărtășească detalii delicate în legătură cu propriile preferințe, etc. Dacă răspunsul lor este negativ, atunci logica sondajului va omite întreg chestionarul și va redirecționa respondentul către pagina finală de „Mulțumesc!”.
Descalificări: unii respondenți pot fi descalificați în baza răspnsurilor oferite la o anumită întrebare. De exemplu, într-un studiu legat de salarizarea specialiștilor în inginerie, dacă cineva spune că el/ea este un istoric sau un filolog, atunci aceștia vor fi eliminați din cadrul studiului.
Feedback-ul 360 de grade: în momentul în care se realizează un studiu cu „feedback 360 de grade” printre colegii din cadrul unei companii, fiecarui respondent i se poate oferi un meniu vertical din care să aleagă un coleg anume pe care să îl evalueze. În funcție de persoana pe care a ales-o, se va afișa pe ecran un grup de întrebări relevante. (Află mai multe despre sondajele cu feedback 360 de grade aici).
Studii multilingve: într-un studiu în care două grupuri de respondenți vorbesc două limbi diferite de exemplu, atunci participanților li se poate oferi opțiunea de a alege limba în care doresc să citească întrebările. Acest lucru este foarte folositor în special pentru diminuarea paginilor și a textului inutil. În schimb, pe prima pagină a sondajului se va prezenta opțiunea de a alege limba preferată a sondajului. În funcție de alegerea lor, respondenților li se va oferi chestionarul în engleză sau germană, de exemplu.
Când ar trebui aplicată logica?
Este cel mai bine ca logica sondajului să fie aplicată în cadrul întrebărilor de tip închis. Acestea pot avea unul sau mai multe răspunsuri posibile. Astfel, cercetătorii pot decide care întrebări vor fi afișate după un anumit răspuns. Există anumite ocazii rare când logica sondajului poate fi aplicată și întrebărilor de tip deschis. În general, în acest caz, lucrul care determină cum vor fi afișate anumite întrebări este răspunsul la o anumită întrebare sau omiterea acesteia.
Arhitectura logicii
Folosirea logicii în cadrul unui sondaj depinde de existența sau absența unei idei clare din partea cercetătorului despre ceea ce vrea să afle în urma sondajului. Schema următoare poate servi drept exemplu:
Dacă răspunsul este „da”, atunci se afișează Secțiunea A
Dacă răspunsul este „nu”, atunci se afișează Secțiunea B
Se recomandă să se identifice structura logicii unui sondaj în prealabil.
Este bine de știut că schema logicii se declanșează atunci când un respondent continuă să completeze sondajul prin apăsarea pe butonul care duce la întrebarea următoare („mai târziu”, „întrebarea următoare”, etc). Astfel, este mai bine să existe doar o singură întrebare condiționată pe pagină.
Avantajele logicii de ramificare
Pe scurt, aplicarea logicii în cadrul sondajelor de opinie are următoarele avantaje:
• „Personalizarea” studiului
• Prezentarea întrebărilor care sunt relevante numai pentru un anumit tip de respondenți
• Respondenții rămân concentrați pe parcursul completării sondajului
• Îmbunătățirea ratei de răspuns
• Diminuarea numărului de răspunsuri greșite
• Investigarea ulterioară de către cercetător asupra anumitor întrebări
• Reducerea numărului de întrebări incomplete
• Îmbunătățirea colectării datelor
• Economisirea timpului pentru respondenți
Dacă consideri că această funcționalitate poate fi folosită în cadrul cercetării tale, atunci creează-ți profilul și caută printre posibilitățile nemărginite pe care Survey.ro ți le oferă aici.