Includerea unei introduceri și a instrucțiunilor în cadrul unui sondaj de opinie sunt la fel de importante precum proiectarea și formularea întrebărilor. Este posibil ca unii respondenți să decidă să nu participe la un sondajul din cauză că nu le-au fost oferite informații clare legate de scopul sondajului, de colectarea datelor sau de instrucțiunile de completare. Astfel, este recomandat ca sondajul să înceapă cu o introducere și cu instrucțiuni.

Introducerea este o descriere scurtă care trebuie să conțină următoarele informații:

• Scopul studiului.
• Cine realizează studiul? Informațiile de contact ar trebui să fie adăugate întotdeauna pentru ca respondenții să poată contacta pe cineva dacă au întrebări suplimentare sau probleme.
• Cum vor fi afectați respondenții? Dacă există vreo recompensă în urma participării la studiu, acest lucru trebuie menționat la început. Acesta va fi un motiv în plus de participare.
• Confidențialitatea și utilizarea informațiilor colectate? De fiecare dată când într-un studiu sunt incluse întrebări personale precum cele demografice, confidențialitatea respondenților trebuie garantată. Dacă acest lucru este omis, un număr mare de respondenți vor refuza să participe la studiu.  
• Cât timp necesită completarea sondajului de opinie?

Spre exemplu, dacă aruncăm o privire la modelul sondajului de opinie “Satisfacția clienților unui restaurant”, introducerea acestuia ar trebuie să fie următoarea:

Vă mulțumim pentru participarea la studiul pentru restaurantul X! Opinia dumneavoastră este extrem de importantă pentru noi și ne va ajuta să îmbunătățim calitatea serviciilor pe care le oferim.

Completarea sondajului de opinie va dura aproximativ 10 minute. Informațiile oferite vor fi complet anonime. După completarea sondajului veți primi automat un email cu un voucher de reducere de 50% pentru o cină în doi.

Dacă întâmpinați probleme sau aveți întrebări în legătură cu completarea sondajului, ne puteți contacta la:

Tel: 0888888888

Email: [email protected]

Instrucțiunile unui sondaj trebuie să includă o scurtă descriere despre cum se completează sondajul alături de un ghid de asistență la sfârșitul acestuia. Dacă studiul este mult mai specific și necesită ca respondenții să fie instruiți sau pregătiți înaintea studiului, acest lucru ar trebui să fie inclus în instrucțiuni. De exemplu, în cazul unui sondaj tip recenzie pentru o aplicație pe mobil, studiul va fi valid doar dacă respondenții au folosit această aplicație în trecut. Astfel, instrucțiunile sondajului pot include și modalități de folosire ale aplicației. Dacă este nevoie de instrucțiuni mult mai specifice și în detaliu, paragraful introductiv al sondajului precum și instrucțiunile pot fi plasate la început, pe pagini separate, pentru a evita aglomerarea textului pe o singură pagină.

Când se efectuează un studiu, ambele tipuri de întrebări – deschise și închise – au avantajele și dezavantajele lor. În funcție de obiectiv, de particularitățile pieței, de audiență sau grup, precum și de caracteristicile studiului, cercerătorii pot folosi oricare dintre tipuri, însă se cere o balanță între toți factorii importanți. Informațiile trebuie să fie convenabil de prelucrat și analizat din punct de vedere statistic. Este necesar ca acestea să fie adevărate și corecte. În același timp, trebuie să ofere respondenților destulă libertate să își exprime opinia.

Cum poate, astfel, o persoană să aleagă modul cel mai potrivit de a pune o întrebare pentru a obține o balanță ideală?

Când se folosesc întrebările de tip închis? 

Întrebările de tip închis sunt concepute pentru a crea date ce se pot măsura. Acest lucru este important pentru relevanța statistică a rezultatelor studiului.

Informațiile adunate prin întrebările de tip închis oferă posibilitatea cercetătorilor să sorteze datele și să observe cât de mult depind întrebările una de cealaltă.

Prin structura întrebărilor de tip închis, Survey.ro, precum și multe alte website-uri care se ocupă cu cercetarea pe internet, permit aplicarea unui mecanism analitic foarte puternic care evidențiază tipare în structura datelor colectate. Graficele precum diagramele cu bare și cele cu structură radială, clasificările și contribuția fiecărei valori dintr-un total sunt făcute posibile tocmai din cauza faptului că răspunsurile au același format și sunt adecvate pentru procesare.

Întrebările de tip închis sunt cel mai des folosite pentru a obține date demografice. Aceasta este o ilustrare potrivită a aplicării structurii. Să presupunem că proprietarul unui website în domeniul sănătății consideră că există anumite tipuri de oameni care sunt predispuși să îi acceseze platforma online. Acesta realizează un sondaj cu întrebări de tip închis legate de sex, vârstă și statutul profesional pentru a descoperi ce tip de persoane îi vizitează website-ul. Astfel, proprietarul poate identifica profilul vizitatorilor tipici datorită acestei metode de a colecta informații. Acesta poate vedea, de exemplu, că majoritatea vizitatorilor sunt femei cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, în principal din clasa muncitoare și cu o situație financiară bună. În acest fel, proprietarul își poate face un plan cu privire la tipul de produse pe care poate pune accentul în cadrul platformei sale de vânzări online.

Când se folosesc întrebările de tip deschis?

Întrebările de tip deschis oferă informații calitative. Defapt, acestea oferă oportunitatea cercetătorului de a avea o privire de ansamblu asupra unui anumit subiect despre care el însuși nu știe foarte multe lucruri. Acest tip de date nu este adecvat pentru procesare datorită faptului că este lipsit de statistici, caracteristică a întrebărilor de tip închis.

Cu toate acestea, întrebările deschise sunt folositoare în numeroase cazuri:

1) Interviuri cu experți. Acesta este un interviu tipic pe care îl vedem mereu la jurnaliști. Aceștia pun întrebări și oferă libertatea celui intervievat de a răspunde liber, neconstrâns de timp sau mod de exprimare.

2) Un studiu pe un anumit grup de participanți. Întrebările de tip deschis pot fi folositoare când se fac cercetări în cadrul unei comunități restrânse de oameni, mai ales atunci când nu este nevoie de analize statistice în detaliu. În acest caz, caracterul deschis al răspunsurilor oferă o contribuție de valoare din partea fiecărei persoane intervievate.

3) Studiile preliminare sau antrenamentul pentru cercetare. Adesea, când se face o cercetare detaliată, este nevoie de studii anterioare pentru a putea stabili parametri sondajului care urmează să fie făcut: structura și atitudinea publicului, subiecte taboo etc. Întrebările deschise pot scoate la lumină o varietate de opinii și comportamente la care poate că cercetătorul nici măcar nu s-a gandit. 

4) Zona de răspuns liber. Când se efectuează un studiu, indifferent de amploarea acestuia, este întotdeauna o idee bună ca la final să existe un spațiu pentru comentarii. Acest lucru este extrem de important în studiile care adună informații legate de atitudini, opinii și evaluări. Când un sondaj are foarte multe întrebări de tip închis, este posibil ca respondenții să simtă nevoia să adauge informații adiționale în legătură cu impresiile, punctele de vedere și criticile care nu sunt ușor de exprimat prin întrebările de tip închis.

Întrebările de tip deschis au câteva dezavantaje peste care deseori se trece cu vederea. Volumul extensiv de informații colectate prin întrebări de tip deschis pot fi avantajoase din punct de vedere al calității, însă în sondajele la scră largă, volumul de informații poate fi copleșitor. Procesarea unor cantități imense de informații poate fi de nesuportat.

Așadar, semnificația statistică a informațiilor adunate nu permite exprimarea răspunsurilor de amploare, caracteristice întrebărilor de tip închis. Fiecare răspuns trebuie văzut ca o părere unică.

În cele din urmă, mai putem adăuga următoarele diferențe:

Întrebările de tip închis duc la niveluri mai ridicate de răspuns. Acest lucru se datorează într-o oarecare măsură faptului că sunt mai ușor de completat, ceea ce oferă posibilitatea respondenților de a răspunde mai repede și, deseori, în mod spontan. Pe de altă parte, întrebările de tip deschis necesită un efort și un timp mai ridicat. În același timp, întrebărilor de tip deschis tind să le lipsească uneori răspunsurile. Mai mult, când acestea sunt folosite pot apărea chiar și răspunsuri inadecvate.

Imediat ce ai stabilit scopul cercetării tale, informațiile de care vei avea nevoie și metoda de analiză a datelor colectate, este timpul să te gândești la formularea întrebărilor. Noi îți oferim 10 sfaturi despre cum să construiești întrebări pentru un sondaj de opinie.

1. Nu pune întrebări cu răspuns evident. De exemplu: „Cum va afecta inflația prețurile din magazinul X?”
2. Încearcă să eviți jargoanele și abrevierile. Dacă trebuie să folosești un argou sau un acronim, include o explicație clară a fiecăruia dintre acestea.
3. Nu pune mai multe întrebări într-o singură propoziție. Gândește-te la cum să formulezi întrebările în așa fel încât să obții informațiile de care ai nevoie. Dacă acest lucru nu este posibil, creează separat câteva întrebări mai simple.
4. Întrebările trebuie să fie clare și concise. Nu trebuie sub nicio formă să fie ambigue. Asigură-te că respondenții tăi vor înțelege fiecare întrebare.
5. Ia în considerare dacă respondenții vor avea resursele și cunoștințele necesare pentru a răspunde la întrebările sondajului. Dacă trebuie să citească și să se pregătească înainte să răspundă la întrebări, atunci există șansa ca aceștia să treacă peste anumite întrebări sau chiar să renunțe la întreg sondajul.
6. Evită întrebările derutante. Asigură-te că întrebările sunt la obiect și că nu emit nici sentimente pozitive, nici negative.
7. Ia în considerare dacă respondenții se vor simți în largul lor să răspundă la întrebările tale. Cu cât informațiile pe care vrei să le aduni sunt mai personale, cu atât șansele ca aceștia să refuze să răspundă sunt mai ridicate. De exemplu: dacă vrei să obții informații în legătură cu starea lor de sănătate, atunci asigură-te că precizezi clar care este politica de confidențialitate a sondajului tău.
8. Atunci când folosești întrebări închise cu răspunsuri multiple, asigură-te că toate opțiunile sunt listate. Uneori, o întrebare simplă la care se va răspunde cu „da” sau „nu” necesită și o a treia opțiune: „Nu sunt sigur/ă” sau „Nu știu”.  
9. Începe-ți sondajul cu întrebări care le vor da respondenților senzația de siguranță, confort și entuziasm de a răspunde. Întrebările care necesită informații personale, cu caracter demografic sau financiar trebuie întotdeauna să fie prezente la sfârșitul sondajului de opinie. Astfel, respondenții vor fi predispuși să răspundă la majoritatea întrebărilor din sondaj. Dacă plasezi o întrebare legată de demografie la începutul chiestionarului, este foarte probabil ca respondenții să refuze să participe deoarece aceste întrebări sunt considerate personale.
10. Nu amesteca întrebările care cer o opinie personală cu cele referitoare la fapte/lucruri reale. Grupează-le separat.

Când se fac cercetări de piață în legătură cu tendințele de modă contemporană, cercetătorii se confruntă cu următoarea problemă: în general, bărbații nu poartă fuste și rochii, iar femeile nu poartă cravate sau papioane. În acest caz, este necesar ca toată lumea care participă la sondaj să răspundă la întrebări care nu sunt de interes pentru ei?

Nu. Cu atât mai mult în cazul în care sondajul este creat prin tehnologii moderne. Logica de ramificare sondajelor de opinie online permite crearea de chestionare flexibile. Mulțumită acestui lucru, se pot implementa anumite demersuri în cadrul sondajului care să permită modificarea întrebărilor în funcție de răspunsul oferit de participanții la un sondaj anterior. Grupuri întregi de întrebări pot fi vizibile doar pentru respondenții care au ceva de spus în legătură cu subiectul acestora. 

În general, „logica sondajelor” este caracterizată de structura „dacă…atunci…”. De exemplu, Când sondajul conține o întrebare legată de sex, iar respondentul afirmă că este bărbat, atunci acesta va fi redirecționat către un grup de întrebări legate doar de moda pentru bărbați. Dacă respondentul afirmă că este femeie, atunci se va afișa un grup de întrebări diferit, și anume legat de moda pentru femei.

Funcționalitatea „logicii” într-un sondaj de opinie garantează cercetătorului că respondenții își vor spune părerea doar la întrebările care îi privește în mod direct. Chestionarul este astfel „personalizat” simultan, în funcție de fiecare răspuns în parte. Întrebările care nu sunt relevante unei anumite persoane, nu vor fi afișate. Astfel, se va economisi timp. În plus, se pot adăuga întrebări adiționale pentru cei care se potrivesc unui anumit profil, fapt care ajută la creșterea relevanței datelor colectate. În orice caz, rezultatele finale sunt mult mai precise.  

Studiile bazate pe logică sunt, la figurat vorbind, „personalizate” pentru fiecare grup de respondenți în parte.

Un studiu bazat pe logica de ramificare:

• se potrivește profilului fiecărui respondent în parte
• îl/o scutește să răspundă la întrebări irelevante
• îl/o direcționează către întrebări adiționale corespunzătoare
• poate investiga în detaliu anumite subiecte

De exemplu, într-un studiu de piață legat de imobiliare, se pot alcătui două grupuri de întrebări: unul pentru persoanele care sunt proprietari de locuințe și unul pentru cei care închiriază. Astfel, sondajul ar trebui să înceapă cu întrebări legate de acest aspect, adică dacă respondentul locuiește în propria casă sau nu. Dacă răspunsul este „da”, atunci logica sondajului va redirecționa respondentul în cauză către grupul de întrebări pentru proprietari. Dacă răspunsul este „nu”, atunci persoana va fi redirecționată către întrebările legate de cei care închiriază.

Tipuri de logică

Logica condiționată a unui sondaj de opinie poate fi împărțită în trei tipuri:

Logica omiterii – dacă respondentul a oferit un răspuns anume, atunci unua sau mai multe întrebări vor fi ascunse. De exemplu, dacă într-un sondaj legat de sarcini un respondent atrage atenția asupra faptului că este bărbat, atunci logica sondajului va ascunde toate întrebările legate de disconfortul din timpul sarcinii.

Logica de afișaj – atunci când un respondent oferă un răspuns anume, i se vor afișa întrebări adiționale (întrebări ramificate). De exemplu, dacă respondentul precizează că el/ea are o diplomă universitară și că este mai înaltă decât un masterat, atunci se va afișa o întrebare adițională legată de pedagogie.

Logica de ramificare – în funcție de răspunsul respondentului, acesta va fi redirecționat către unul dintre seturile de întrebări relevante. De exemplu, dacă un sondaj de opinie este realizat la nivelul angajaților unei companii, iar un respondent menționează că are funcția de manager, atunci el/ea va fi redirecționat/ă către un chestionar conceput special pentru persoanele cu funcții administrative, în timp ce angajații cu funcții executive for fi redirecționați către un alt grup de întrebări. Dacă revenim la exemplul studiului de piață la imobiliare, se pot realiza și aici două grupuri de întrebări – una pentru proprietari și alta pentru chiriași.

Aplicații

Logica sondajelor de opinie poate fi folosită în multe scopuri diferite. Unele dintre cele mai frecvente aplicații includ:

Paginile care necesită acordul: unele studii încep cu o întrebare care cere respondenților să își dea acordul cu privire la ceva anume. De exemplu, acestea pot dori ca participanții să confirme că el/ea are o anumită vârstă, sau că acceptă să ofere date personale și să împărtășească detalii delicate în legătură cu propriile preferințe, etc. Dacă răspunsul lor este negativ, atunci logica sondajului va omite întreg chestionarul și va redirecționa respondentul către pagina finală de „Mulțumesc!”.

Descalificări: unii respondenți pot fi descalificați în baza răspnsurilor oferite la o anumită întrebare. De exemplu, într-un studiu legat de salarizarea specialiștilor în inginerie, dacă cineva spune că el/ea este un istoric sau un filolog, atunci aceștia vor fi eliminați din cadrul studiului.

Feedback-ul 360 de grade: în momentul în care se realizează un studiu cu „feedback 360 de grade” printre colegii din cadrul unei companii, fiecarui respondent i se poate oferi un meniu vertical din care să aleagă un coleg anume pe care să îl evalueze. În funcție de persoana pe care a ales-o, se va afișa pe ecran un grup de întrebări relevante. (Află mai multe despre sondajele cu feedback 360 de grade aici).

Studii multilingve: într-un studiu în care două grupuri de respondenți vorbesc două limbi diferite de exemplu, atunci participanților li se poate oferi opțiunea de a alege limba în care doresc să citească întrebările. Acest lucru este foarte folositor în special pentru diminuarea paginilor și a textului inutil. În schimb, pe prima pagină a sondajului se va prezenta opțiunea de a alege limba preferată a sondajului. În funcție de alegerea lor, respondenților li se va oferi chestionarul în engleză sau germană, de exemplu.

Când ar trebui aplicată logica?

Este cel mai bine ca logica sondajului să fie aplicată în cadrul întrebărilor de tip închis. Acestea pot avea unul sau mai multe răspunsuri posibile. Astfel, cercetătorii pot decide care întrebări vor fi afișate după un anumit răspuns. Există anumite ocazii rare când logica sondajului poate fi aplicată și întrebărilor de tip deschis. În general, în acest caz, lucrul care determină cum vor fi afișate anumite întrebări este răspunsul la o anumită întrebare sau omiterea acesteia.

Arhitectura logicii  

Folosirea logicii în cadrul unui sondaj depinde de existența sau absența unei idei clare din partea cercetătorului despre ceea ce vrea să afle în urma sondajului. Schema următoare poate servi drept exemplu:

Dacă răspunsul este „da”, atunci se afișează Secțiunea A

Dacă răspunsul este „nu”, atunci se afișează Secțiunea B

Se recomandă să se identifice structura logicii unui sondaj în prealabil. 

Este bine de știut că schema logicii se declanșează atunci când un respondent continuă să completeze sondajul prin apăsarea pe butonul care duce la întrebarea următoare („mai târziu”, „întrebarea următoare”, etc). Astfel, este mai bine să existe doar o singură întrebare condiționată pe pagină.

Avantajele logicii de ramificare

Pe scurt, aplicarea logicii în cadrul sondajelor de opinie are următoarele avantaje:

• „Personalizarea” studiului
• Prezentarea întrebărilor care sunt relevante numai pentru un anumit tip de respondenți
• Respondenții rămân concentrați pe parcursul completării sondajului
• Îmbunătățirea ratei de răspuns
• Diminuarea numărului de răspunsuri greșite
• Investigarea ulterioară de către cercetător asupra anumitor întrebări
• Reducerea numărului de întrebări incomplete
• Îmbunătățirea colectării datelor
• Economisirea timpului pentru respondenți

Dacă consideri că această funcționalitate poate fi folosită în cadrul cercetării tale, atunci creează-ți profilul și caută printre posibilitățile nemărginite pe care Survey.ro ți le oferă aici.

Trimiterea invitațiilor de participare la un sondaj de opinie prin email către potențialii participanți joacă un rol cheie în a-i convinge să fie mai activi, lucru decisiv pentru rezultatele finale ale studiului. În acest articol, am sintetizat cele mai bune metode de a formula o invitație clară și eficace.

Respondenții trebuie să fie de accord să primească corespondența online

Este indicat să trimiți invitații de participare la un sondaj de opinie persoanelor care deja au acceptat să primească astfel de corespondență. Email-ul trebuie să conțină un scurt memento despre acceptul lor din trecut și motivul pentru care primesc astfel de mesaje. De exemplu, o introducere precum:

„Ca vizitator al standului nostru la expoziția Tehnologii noi în ingineria mecanică, ai fost ales/aleasă să participi la sondajul privind satisfacția vizitatorilor.”
sau
„Întrucât îi apreciem pe membrii echipei noastre, te invităm să participi la sondajul nostru de opinie în legătură cu satisfacția angajaților.”

Nu este recomandat să trimiți invitații celor care nu și-au dat acceptul să le primească sau să participe în astfel de comunicații. Cumpărarea și folosirea listelor de pe internet se poate dovedi riscantă deoarece există o mare șansă ca aceste mesaje să fie înregistrate drept spam. Acest lucru îți poate afecta imaginea companiei în mod negative.

Numele companiei trebuie să apară în subiectul email-ului

Destinatarii email-urilor vor fi mult mai liniștiți dacă știu exact de la cine au primit invitația înainte să o deschidă. Din acest motiv, este recomandat ca numele companiei să fie clar menționat în subiectul email-ului. „Flori violete” îți cere părerea sau „Ceasuri Bokov” este interesat de opinia ta. Este cu siguranță o idee mai puțin bună să folosești informații care prind la public, dar care induc în eroare. Este posibil ca acest lucru să dăuneze imaginii companiei tale și cu siguranță îi va opri pe mulți să îți completeze chestionarul.  

Chiar și atunci când o companie de publicitate efectuează un studiu în numele unui client, este important ca acest lucru să fie precizat în mod clar și concis în invitație.

Acordă atenție filtrelor spam

În momentul când formulezi subiectul este important să eviți să folosești cuvinte sau caractere care pot fi băgate la categoria spam.

Unul dintre exemplele care activează filtrele spam este folosirea majusculelor. Chiar dacă acest lucru nu se întâmplă mereu, scrierea cu majuscule este percepută drept „țipat” sau „urlat” printre utilizatorii de internet. Prin urmare, nu este o idee bună să folosești majuscule în subiect.

Semnele de exclamare, simbolul dolarului și cuvintele care atrag atenția filtrelor pentru spam precum „un mesaj important”, „gratuit”, „câștigă”, „bani” etc, ar trebui, de asemenea, evitate.

Personalizarea este aliatul tău de valoare

Este întotdeauna o idee bună să le spui destinatarilor tăi pe nume. În general, sondajele efectuate prin email nu sunt considerate a fi anonime. Astfel, companiile pot beneficia de acest lucru și îi pot face pe respondenți să se simtă speciali și flatați.

Confidențialitatea informației

În momentul când participă la un sondaj de opinie, este important ca respondenții să știe că opinia lor este anonimă și că informațiile oferite rămân private. Cu toate acestea, când se folosește email-ul drept mod de cercetare, anonimitatea nu poate fi garantată în totalitate. Astfel, respondenții trebuie să fie asigurați că informațiile oferite vor fi folosite doar în scopul studiului și că nu vor fi abuzate în niciun fel.

Deși anonimitatea nu este un lucru care poate fi garantat de către creatorul sondajului, el/ea trebuie să evidențieze că discreția totală va fi asigurată. Includerea unei propoziții legate de acest subiect în introducerea sondajului de opinie este suficientă.

Mesaj de mulțumire

Este posibil să nu fie neapărată nevoie de un mesaj de mulțumire, dar niciodată nu strică să le mulțumești respondenților deoarece și-au dedicat din timpul lor, fie personal sau profesional, să îți facă o favoare. De aceea, aceștia merită apreciați!

Precizează clar scopul studiului

Este esențial să precizezi scopul sondajului de opinie și să îi asiguri pe respondenți că participarea lor va avea un impact pozitiv. Explică-le, de asemenea, și cum vor fi folosite rezultatele. De exemplu, „Răspunsurile tale ne vor ajuta să îmbunătățim serviciile educaționale pe care le oferim” sau „Informațiile colectate vor fi folosite la îmbunătățirea conținutului website-ului nostru”.  

Pe de altă parte, nu intra prea mult în detalii. Cu cât descrierea este mai generală, cu atât respondenții se vor simți mai implicați.

Durata – specific-o în mod clar

Este bine să menționezi cât timp durează să completezi sondajul. În mod normal, o persoană răspunde la 5 întrebări de tip închis sau 2 de tip deschis pe minut.

Nu este îndeajuns să spui că studiul va fi „scurt” sau „simplu”. Aceste concepte sunt relative. Este de preferat să se menționeze un interval de timp concret, de exemplu „Va dura 5 minute să completezi chestionarul”.

Specifică clar un termen limită

Participanții ar trebui să fie informați cu privire la perioada de timp pe care o au la dispoziție pentru a se implica în sondaj. Unii dintre ei vor prefera să completeze chestionarul imediat. Alții nu o vor putea face pe loc și este posibil să vrea să amâne participarea. Astfel, este important să li se ofere posibilitatea să facă acest lucru și data finală când sondajul poate fi completat menționată.

Specifică clar recompensa

Unii administratori de sondaje de opinie preferă să ofere premii unora dintre respondenți imediat ce au completat sondajul. Acest lucru este un stimul pentru cote de răspuns mai ridicate. Dacă este cazul, recompensele trebuie menționate și în email-ul cu invitația. De asemenea, ar trebui inclusă și o scurtă descriere în legătură cu cine, când și cum poate câștiga premiul. Se recomandă ca regulile să fie descrise pe o pagină separată și să se ofere un link în email-ul inițial.

O șansă la dezabonare

Sună destul de neplăcut pentru cei care efectuează un studiu, dar adevărul este că există respondenți care nu vor dori să participe sau să mai primească invitații și la alte sondaje. Acestora le trebuie oferită posibilitatea să se dezaboneze, deci e bine ca acest lucru să fie și el inclus în email.

Contactează evaluatorul

Ar trebui ca respondenții să poată să îi contacteze pe administratorii sondajului de opinie. Aceștia pot avea întrebări suplimentare în legătură cu completarea chestionarului, pot avea dubii în legătură cu importanța anumitelor afirmații din cadrul chestionarului etc. Astfel, recenziile ar trebui să fie încurajate.

Nu te lungi

La finalul acestei lungi liste de sfaturi, este greu să vorbim despre concizie. Cu toate acestea, este foarte important ca mesajul din email să fie scurt și concis. Este normal pentru cercetător să încerce să explice totul în legătură cu studiul făcut, însă cei din fața ecranului vor decide în doar câteva secunde dacă să participe sau nu. Își vor da seama imediat de ce, pentru cine, cât durează și ce decizie vor lua în legătură cu sondajul. Deci, nu uita că și acest lucru este important!

În general, nu toți respondenții aleg să participe într-un studiu. Motivele din spatele acestui lucru pot fi personale sau pur și simplu datorită unui design inadecvat al sondajului. Îți oferim mai jos nouă sfaturi care pot reduce numărul de respondenți care nu sunt dispuși să participe la studiu.

1. Construiește un sondaj cât mai scurt posibil. În momentul în care un sondaj este inutil de lung și necesită mult timp, de cele mai multe ori respondenții renunță când sunt deja la jumate sau pur și simplu aleg să nu participe.

2. Sondajul trebuie creat în mod profesional. Încearcă să alegi o secvență naturală de diferite grupuri de înrebări. Împarte întrebările după tematică. Dacă grupurile sunt foarte diferite unul de altul, înearcă să le prezinți pe fiecare printr-o propoziție introductivă. De exemplu: „Următoarele întrebări au fost create pentru a vă cere opinia în legătură cu felurile de mâncare alese”.

3. Oferă recompense respondenților. De exemplu, dacă desfășori o cercetare în legătură cu gradul de satisfacție al clienților unui restaurant, cel mai potrivit premiu ar fi unul legat într-un fel sau altul de restaurant, cum ar fi un cupon de reducere sau un prânz gratuit.

4. Asigură-te că ai identificat corect respondenții ideali. Nu ar avea sens să trimiți un sondaj de opinie legat de satisfacția clienților website-ului tău care nu sunt înregistrați și care nu îl folosesc deloc. Acest lucru poate duce la lipsa de validitate și la calitatea îndoilenică a rezultatelor cercetării.

5. Garantează-le respondenților anonimatul când participă la un sondaj. Acest lucru este extrem de important în special când chestionarul conține întrebări de natură personală cum ar fi cele legate de demografie. Lipsa unei astfel de garanții poate duce la refuzul respondenților de a participa la sondajul tău.

6. Descrie modul în care repondenții vor fi afectați în mod direct de studiu. De exemplu: „Aceste informații ne vor ajuta să îmbunătățim calitatea serviciilor noastre și să vă facem vizita la restaurant și mai plăcută”.

7. Nu exagera cu privire la relevanța și scopul studiului. Cu cât este mai real, cu atât mai mare posibilitatea să îi motivezi pe respondenți să participe.

8. Oferă respondenților instrucțiuni clare cu privire la modul de completare al unui chestionar și a informațiilor de contact pentru sugestii și întrebări ulterioare. Acest lucru va face sondajul și mai clar pentru respondenți și va reduce rata refuzului de a participa la sondaj din cauza ambiguității acestuia.

9. Supraveghează raportul dintre respondenții dornici și cei care refuză să participe la studiu. Se recomandă retrimiterea chestionarului după ceva timp. Este posibil ca unii dintre respondenți să nu îl fi primit, să nu îl fi văzut sau să fi uitat să îl completeze.

În momentul compunerii unui chestionar, fie el online sau offline (pe hârtie, la telefon etc.), există șanse ca un cercetător fără experiență să discrediteze întregul sondaj prin folosirea întrebărilor duble. Sondajele efectuate pe internet sunt în mod special predispuse la această greșeală. De ce? După cum am menționat de multe ori, timpul respondentului este crucial când vine vorba de sondajele pe internet. Însăși tehnologia ne îndeamnă să construim întrebări care sunt ușor de completat. Din efortul de a economisi timp, se nasc întrebări de genul:

Crezi că piața este suficient de mare pentru acest produs și că acesta se va vinde?
Da
Nu
Nu știu

E posibil ca piața să fie îndeajuns de mare pentru toate produsele, dar asta nu înseamnă că acestea se vor și vinde bine, indiferent că motivul este prețul ridicat, reputația proastă a producătorului, sau oricare alt motiv. 

Făcând un rezumat, întrebarea dublă privește două subiecte, dar permite doar un singur răspuns. 

Întrebarea dublă este una dintre cele mai întâlnite greșeli în procesul creării unui chestionar.

Efectul lor în cadrul sondajelor de opinie

Astfel, de ce întrebările duble reprezintă o problemă pentru sondajele de opinie? Deoarece acestea produc rezultate incerte. Un sondaj cu o întrebare de acest gen oferă o bază de date care nu se poate baza pe concluzii corecte. Defapt, propoziția întrebării este alcătuită din două întrebări și nu putem ști sigur pentru care dintre cele două s-a oferit răspunsul. De exemplu, dacă suntem întrebați: „Ești mulțumit/ă de prețurile serviciilor noastre de telefonie mobilă și de serviciul clienți?”, iar noi oferim 5 puncte pe scala de rating (foarte mulțumit/ă – mulțumit/ă – nici mulțumit/ă, nici nemulțumit/ă – nemulțumit/ă – foarte nemulțumit/ă), atunci la care întrebare din cele două putem încadra răspunsul „foarte mulțumit/ă”? Respondentul poate fi nemulțumit în ceea ce privește prețurile, dar mulțumit de atitudinea serviciului clienți. Sau poate fi exact invers – nemulțumit cu tratamentul celor de la servicii clienți și mulțumit cu prețurile oferite.

Cum să recunoaștem întrebările duble

Multe dintre întrebările double pot fi recunoascute cu ușurință datorită prezenței cuvântului „și”. Totuși, prezența acestuia nu este o garanție. Conjuncția „și” poate fi folosită și în întrebările bine definite.

În general, o întrebare dublă poate fi împărțită cu ușurință în două întrebări separate.

Un exemplu de întrebare dublă divizată ar fi următorul: „Crezi că studenții ar trebui să facă mai multe ore de istorie și geografie?”. Această întrebare este formată din două întrebări separate:

Prima: „ Crezi că studenții ar trebui să facă mai multe ore de istorie?”

și

A doua: „ Crezi că studenții ar trebui să facă mai multe ore de geografie?”

Avem următoarele exemple:

Crezi că mașinile ar trebui să fie mai rapide și mai sigure?

Ești mulțumit/ă cu locul tău de muncă și cu salariul?

Departamentul de resurse umane are politici diferite de a atrage bărbații și femeile?

Crezi că această carte este interesantă și folositoare?

Variații

Întrebările duble sunt, de asemenea, cele în care răspunsurile predefinite sunt alcătuite din două afirmații deodată. De exemplu, întrebarea „Ce te motivează să lucrezi?” are un răspuns cu mai multe variante dintre care unul este „Munca în sine și colegii”. Care ar trebui să fie răspunsul unei persoane care consideră munca în sine a fi plictisitoare, dar care nu vrea să plece din cauza relației cu colegii? Aceste „răspunsuri duble” ar trebui să fie tratate la fel ca întrebările duble și ar trebui să fie evitate.

După cum am menționat deja, întrebările duble conțin deseori conjuncția „și”, însă acest lucru nu trebuie considerat neapărat drept semn distinctiv. Avem un exemplu de întrebare dublă care, la prima vedere, nu pare a fi dublă: „Este nevoie ca organizațiile guvernamentale să reducă birocrația pentru personal prin angajarea mai multor administratori?”. Această întrebare poate fi divizată în două întrebări separate:

„Este nevoie ca organizațiile guvernamentale să reducă birocrația pentru personal?”

și

„Este nevoie ca organizațiile guvernamentale să angajeze mai mulți administratori?”

Este clar de observant prin exemplul de mai sus cum întrebările duble sunt, uneori, „invizibile!. 

Excepții – în politică

Este bine de reținut că unele organizații de cercetare folosesc întrebările duble în mod intenționat. Acest lucru are loc când o persoană profesionistă în sondaje de opinie folosește intenționat acest truc ca să obțină rezultate incorecte care să inducă în eroare și/sau să creeze anumite atitudini pentru publicul larg. Situațiile de genul acesta sunt de obicei asociate cu dezvăluirea rapoartelor de media în legătură cu evenimente, partide și personalități politice, precum și factori din viața politică, manipulate discret de părțile interesate relevante.  

Flexibilitatea instrumentelor de pe internet

Sondajele de opinie realizate pe internet îl predispun pe cercetător la greșeli prin folosirea întrebărilor duble, dar totodată permit și o evitare elegantă a acestei probleme.

Ca regulă generală, soluția problemei este foarte simplă: întrebările duble trebuie să fie împărțite în două întrebări separate. De exemplu:

Întrebarea dublă: „Ești de acord că parcarea în centru este o problemă și că municipalitatea trebuie să ia măsuri să o rezolve?”

Întrebarea revizuită: „Ești de acord că parcarea în centrul orașului este o problemă?”

Dacă participantul răspunde cu „da”, atunci se poate pune cea de-a doua întrebare: „Este nevoie ca municipalitatea să ia măsuri pentru a rezolva această problemă?”

Cele mai uzuale tehnologii web permit programarea interfeței sondajului pentru ca un set de întrebări să fie realizat cu o întrebare „de bază” și una adițională, secundară, imediat după cea de bază. În funcție de subiect, cercetătorul poate specifica o condiție/regulă prin care cea de-a doua întrebare să fie afișată drept întrebare complementară.

Pe site-ul Survey.ro acest lucru se poate face prin meniul de setări, unde autorul sondajului va găsi funcția „Logic”.

Există câteva acțiuni posibile pentru un respondent în această situație: el/ea poate primi o a doua întrebare, o redirecționare către un alt website, un chestionar ulterior de completat etc.

Astfel, cercetătorul va reuși să folosească cel mai eficient posibil și timpul și mediul online. Cu oricare alt sondaj tradițional, pe hârtie, aceste funcționalități nu pot exista decât prin prezența unei a treia persoane – un alt intervievator – fapt care transformă sondajul de opinie într-unul mult mai scump și care prezintă riscul de interpretări greșite ale răspunsurilor.