Întrebările deschise și închise dintr-un chestionar se deosebesc prin cine formulează răspunsul. La o întrebare închisă, respondentul alege dintre variantele pe care le-ai pregătit dinainte; la una deschisă, răspunde cu propriile cuvinte. Răspunsurile la întrebările închise se numără și se compară repede. Cele deschise surprind ce nu ai prevăzut, dar cer mai mult efort, atât de la respondent, cât și de la tine. De aceea, în majoritatea chestionarelor predomină întrebările închise. Articolul se adresează oricui scrie un chestionar, la firmă sau pentru licență, nu un test grilă.
De reținut
- Întrebările închise se completează repede și se numără ușor, dar lista de variante influențează răspunsurile.
- Întrebările deschise aduc răspunsuri spontane și neprevăzute, dar rămân mai des fără răspuns și trebuie codificate.
- Opțiunea „Altele” nu repară o listă incompletă: puțini oameni o folosesc.
- Răspunsurile deschise se pot număra: după ce le grupezi pe categorii, le numeri ca pe cele închise.
Ce este o întrebare deschisă?
O întrebare deschisă nu are variante de răspuns: respondentul scrie răspunsul cu propriile cuvinte, într-un câmp liber. De obicei începe cu „Ce”, „Cum”, „De ce” sau „Povestește-ne despre…”.
În Survey.ro le găsești în fila „Text liber”: „Un singur rând” pentru un răspuns scurt, „Mai multe rânduri” pentru o părere și „Rânduri de text” pentru câteva răspunsuri scurte. Opțiunea „Număr minim de caractere” folosește-o rar: îi poate face pe oameni să renunțe sau să scrie orice.
O întrebare deschisă poate cere și un număr, de exemplu „Câți angajați are firma ta?”. Numerele exacte e mai bine să le ceri printr-o întrebare deschisă: intervalele propuse pot influența răspunsurile, mai ales la lucruri pe care oamenii nu le numără exact, ca orele petrecute la televizor. Excepție fac sumele sensibile, ca venitul, unde mulți refuză o cifră exactă: acolo oferă intervale.
Exemple de întrebări deschise:
- „Ce informații ai căutat pe site-ul nostru?”
- „Ce ai schimba la serviciile noastre, dacă ar fi ceva de schimbat?”
- „De ce ai ales acest curs?”
- „Cum ai aflat de noi?”
Ce este o întrebare închisă?
O întrebare închisă oferă o listă fixă de variante de răspuns, iar respondentul alege una sau mai multe dintre ele. Manualele de sociologie o numesc și întrebare cu răspunsuri precodificate. Seamănă cu un „test grilă”, dar nu are un răspuns corect; de altfel, în editoarele de formulare „grilă” înseamnă de obicei o întrebare matrice.
Principalele tipuri și numele lor în editorul Survey.ro:
| Tip | Ce face respondentul | În editor |
|---|---|---|
| Da sau nu | alege una din două variante | „Un singur răspuns” |
| Cu un singur răspuns | alege o variantă dintr-o listă scurtă | „Un singur răspuns” |
| Cu mai multe răspunsuri | bifează toate variantele potrivite | „Răspunsuri multiple” |
| Scală de evaluare | arată cât de mulțumit este sau cât de des face ceva | „Un singur răspuns”, „Meniu glisant”, „Evaluare prin steluțe” |
| Clasament | ordonează elementele după importanță; la o listă lungă devine obositor | „Clasament” |
| Listă derulantă | alege o variantă dintr-o listă lungă și cunoscută, de exemplu județul (e tot o întrebare cu un singur răspuns, afișată altfel) | „Liste verticale” |
| Întrebare matrice | evaluează mai multe afirmații pe aceeași scală, așezate într-un tabel | „Matrice”, de exemplu „Scala Likert” |
Despre formularea variantelor, vezi și cum formulezi întrebări cu răspunsuri multiple.
Variantele nu trebuie să se suprapună și trebuie să acopere orice răspuns probabil. „20–30 de ani” și „30–40 de ani” se suprapun: unde bifează cineva de 30 de ani? Corect este „sub 20”, „20–29”, „30–39” și așa mai departe, până la „60 sau peste”. Dacă îți trebuie vârsta exactă, cere-o ca număr.
La o scală de evaluare, numește în cuvinte fiecare punct, nu doar capetele, iar pe o scală cu două sensuri pune un punct de mijloc („Nici mulțumit, nici nemulțumit”); altfel, cei fără o părere clară aleg la întâmplare un punct vecin. Preferă o scală care numește ce măsori („Foarte mulțumit” … „Foarte nemulțumit”) unei scale de acord–dezacord, fiindcă oamenii tind să fie de acord cu afirmațiile indiferent de conținut. Pentru cei care nu pot răspunde, adaugă „Nu se aplică”.
Exemple de întrebări închise și deschise pe aceeași temă
Iată două întrebări obișnuite de chestionar, fiecare în trei forme: închisă, deschisă și închisă cu „Altele”.
| Închisă | Deschisă | Închisă, cu „Altele” și câmp de text |
|---|---|---|
| „Cum ajungi de obicei la serviciu? Dacă folosești mai multe mijloace, alege-l pe cel cu care parcurgi cea mai mare parte a drumului.” Mașina (ca șofer) / Mașina (ca pasager) / Autobuz, tramvai, troleibuz sau metrou / Tren / Bicicletă sau trotinetă / Pe jos / Lucrez de acasă | „Cum ajungi de obicei la serviciu?” | Aceeași listă, plus opțiunea „Altele (te rugăm să specifici)” |
| „Cât de mulțumit ești de livrare?” Foarte mulțumit / Mulțumit / Nici mulțumit, nici nemulțumit / Nemulțumit / Foarte nemulțumit | „Ce părere ai despre livrare?” | Nu se aplică: scala nu are „Altele”. După ea poți pune întrebarea opțională „Care este principalul motiv pentru nota dată?” |
Dacă lista nu ar fi avut bicicleta sau drumul cu mașina unui coleg, cei care merg așa ar fi fost împinși spre un răspuns greșit, iar puțini dintre ei ar fi folosit „Altele”.
Avantajele și dezavantajele întrebărilor închise
Întrebările închise sunt rapide și ușor de prelucrat, dar lista de variante influențează răspunsurile.
Avantaje:
- Se completează repede. E mai ușor să alegi dintr-o listă decât să formulezi un răspuns.
- Se numără și se compară ușor. Survey.ro le arată imediat ca grafic cu bare sau ca grafic circular, iar cu aceleași variante poți compara sondajele de la un an la altul.
- Clarifică întrebarea. Variantele arată la ce te referi, iar asta poate face răspunsurile mai precise.
Dezavantaje:
- Lista influențează răspunsurile. După alegerile prezidențiale din SUA din 2008, Pew Research Center i-a întrebat pe alegători ce temă a contat cel mai mult când au decis cu cine să voteze. Când „economia” a fost una dintre cele cinci variante citite de operatorul de interviu, au ales-o 58%; la întrebarea deschisă, au numit-o din proprie inițiativă 35%.
- Trebuie să știi dinainte răspunsurile posibile. Dacă răspunsul pe care l-ar da lipsește din listă, oamenii aleg ceva ce nu corespunde părerii lor. În același experiment, doar 8% au numit altceva decât cele cinci variante, față de 43% la întrebarea deschisă.
- Ordinea contează. Când citesc singuri, online sau pe hârtie, oamenii aleg mai des primele variante. Survey.ro le afișează în ordinea în care le-ai introdus, așa că pune-le într-o ordine logică: pe scală, cronologic sau alfabetic.
Avantajele și dezavantajele întrebărilor deschise
Întrebarea deschisă aduce neprevăzutul, în cuvintele respondentului, dar rămâne mai des fără răspuns și cere prelucrare.
Avantaje:
- Răspunsul îi aparține respondentului. Nicio listă nu îi sugerează ce să spună, dar formularea tot contează: „Ce ți-a plăcut la serviciile noastre?” e o întrebare încărcată, care presupune că ceva i-a plăcut, pe când „Ce ai schimba, dacă ar fi ceva de schimbat?” lasă loc și pentru „nimic”. Nu pune în întrebare laude, reproșuri sau exemple (vezi și întrebările sugestive și cele încărcate).
- Scoate la iveală neprevăzutul. Într-un experiment clasic al lui Howard Schuman și Stanley Presser (1979) despre ce prețuiesc oamenii la un loc de muncă, majoritatea răspunsurilor deschise nu se regăseau printre cele cinci variante ale versiunii închise.
- Arată motivele. Scala spune cât de mulțumit e clientul, întrebarea deschisă spune de ce, în cuvinte pe care le poți cita.
Dezavantaje:
- Rămâne mult mai des fără răspuns. În panelul online al Pew Research Center (analiză din 2021), circa 1–2% dintre respondenți sar peste o întrebare închisă și în medie circa 18% peste una deschisă. Întrebările care cer câteva propoziții sunt sărite mai des (mediana 18%) decât cele la care ajunge un cuvânt sau o expresie (mediana 13%).
- Cere mai mult efort. Scrisul durează mai mult decât alegerea. Potrivit unui studiu Pew Research Center din 2023, cei care răspund de pe telefon sau tabletă sar peste întrebările deschise mai des decât cei de pe calculator (15% față de 11%) și scriu mai scurt. E o diferență observată, nu o dovadă că dispozitivul e cauza, dar ține cont de ea la chestionarele completate pe telefon.
- Cere prelucrare. Cineva trebuie să citească și să grupeze răspunsurile.
- Adună date personale pe care nu le-ai cerut. Oamenii scriu nume de colegi sau detalii despre sănătate, iar într-o echipă mică stilul îl poate trăda pe autor. Nu cere nume, spune ce să lase deoparte și șterge tot ce poate identifica pe cineva înainte să citezi sau să distribui răspunsurile.
Nu face întrebările deschise obligatorii (lasă nebifat „Răspuns obligatoriu”): când forțezi răspunsul, mai mulți oameni abandonează chestionarul (Stieger, Reips și Voracek, 2007).
Întrebări deschise vs. închise: comparație
| Întrebări închise | Întrebări deschise | |
|---|---|---|
| Efortul respondentului | mic: alege din listă | mai mare: scrie răspunsul |
| Ce afli | câți oameni aleg fiecare variantă | răspunsuri neprevăzute, motive, numere exacte (fără sume sensibile) |
| Prelucrare | imediată: procente și grafice | după citire și codificare |
| Riscuri | lista sugerează răspunsuri; o variantă lipsă denaturează rezultatul; primele variante sunt alese mai des | rămân mai des fără răspuns; textul poate conține date personale |
| Potrivite pentru | variante cunoscute, pe care vrei să le numeri și să le compari | răspunsuri pe care nu le poți enumera dinainte |
Opțiunea „Altele (te rugăm să specifici)”
O întrebare cu opțiunea „Altele (te rugăm să specifici)” este o întrebare închisă cu o variantă în plus și un câmp de text; manualele o numesc întrebare semideschisă. Variantele din listă se numără direct, iar textele de la „Altele” le citești și le adaugi la o variantă existentă sau le grupezi în variante noi.
„Altele” nu repară însă o listă incompletă: majoritatea oamenilor rămân la variantele afișate. Dacă mulți o aleg, în listă lipsește ceva: data viitoare adaugă cele mai frecvente răspunsuri ca variante.
În Survey.ro, „Altele” există la întrebările cu un singur răspuns sau cu răspunsuri multiple, la listele verticale, la meniul glisant și la majoritatea întrebărilor cu imagini sau de tip matrice. Din „Afișează opțiunea Altele” alegi un câmp pe un rând sau o zonă de text, iar în rezultate textele apar, negrupate, la „Alte răspunsuri”.
Cum analizezi răspunsurile la întrebările deschise
Răspunsurile deschise sunt date calitative, dar după ce le grupezi pe categorii le poți număra și compara ca pe cele închise. Pasul acesta se numește codificarea răspunsurilor.
- Citește o parte din răspunsuri și schițează categoriile. Pornește de la categorii detaliate, așa cum recomandă institutul de statistică al Canadei, Statistics Canada: prea puține ascund diferențele, iar un grup mare „Altele” nu spune aproape nimic. Categoriile detaliate se comasează ușor mai târziu, pe când una largă se împarte doar dacă recitești toate răspunsurile.
- Încadrează fiecare răspuns în toate categoriile pe care le menționează. Un răspuns poate primi mai multe coduri; la o întrebare despre motivul principal, doar unul. De aceea suma procentelor poate trece de 100%.
- Verifică împreună cu încă o persoană, care codifică independent o parte din răspunsuri.
Exemplu: cinci clienți ai unui magazin online răspund la întrebarea „Ce ai schimba la noi, dacă ar fi ceva de schimbat?”.
| Răspuns | Categorii |
|---|---|
| „Coletul a ajuns după o săptămână.” | Livrare |
| „Transportul e prea scump pentru o comandă mică.” | Preț, Livrare |
| „Pe site găsești greu tabelul de mărimi.” | Site |
| „Nimic, totul a fost în regulă.” | Nimic de schimbat |
| „Curierul nu m-a sunat înainte să vină.” | Livrare |
Livrarea apare la trei clienți din cinci (60%); prețul, site-ul și „nimic de schimbat”, la câte unul (20%). Suma e 120%, fiindcă un răspuns are două categorii.
În Survey.ro, răspunsurile deschise apar în rezultate ca listă, iar cu „Exportă în Excel” le descarci împreună cu celelalte și le codifici pe coloane; gruparea rămâne în sarcina ta. Poți exersa pe modelul de chestionar de satisfacție a clienților, care are două întrebări deschise.
Concluzie
Folosește întrebări închise pentru ce poți enumera și vrei să numeri, iar deschise pentru neprevăzut, motive și numere exacte. „Altele” îți semnalează ce lipsește din listă, dar nu ține locul unei liste complete. Pune puține întrebări deschise și hotărăște de la început cine le va citi răspunsurile, fie că faci un sondaj pentru clienți, fie un chestionar pentru licență.
Într-un articol separat vedem cum combini întrebările deschise și închise în același chestionar, cu un exemplu complet de chestionar.
Șablon gata făcut: chestionar de satisfacție a clienților
12 întrebări, dintre care 2 deschise, și o variantă rapidă: nota și motivul ei.
Vezi șablonul