Sondajele și studiile fac subiectul unei întregi științe al cărui scop este să identifice formula corectă de a colecta informații și rezultate precise fără greșeli și abateri. Și dacă abaterile rezultate din întrebări formulate greșit reprezintă o problemă clară și bine-cunoscută (vezi articolele noastre legate de întrebările complexe, întrebările duble și cele sugestive), atunci prejudecățile intervievatorilor sunt mult mai greu de prezis, anticipat, înțeles și gestionat. Este important să le înțelegem proveniența. Chiar dacă acest lucru va crește doar gradul de atenție în legătură cu cele mai importante avantaje ale sondajelor de opinie online: lipsa intervievatorilor!
Prejudecățile legate de comportamentul unui intervievator sunt în general întâlnite în conversatiile personale. Astăzi, acest lucru este în principal o problemă care apare în cadrul interviurilor de angajare. Există, de asemenea, și studii sociologice și de marketing efectuate cu intervievatori. O altă formă comună de prejudecată a intervievatorului se găsește în presă, unde jurnaliștii pun întrebări lipsite de profesionalism care denaturează răspunsurile pe care le auzim sau citim.
Situații și motive
Stereotipuri. Uneori, an intervievator poate fi tentat să tragă concluzii și să generalizeze pe baza informațiilor pe care le primește legate de sex, vârstă, religie, rasă. De exemplu, presupunerea că o femeie nu va dori să facă muncă fizică și ar prefera să lucreze la birou în fața unui calculator este o manifestare clară a gândirii stereotipice. Aceasta îl poate face pe intervievator să regândească și să modifice următoarele întrebări. El/ea poate, spre exemplu, să sară intenționat peste anumite întrebări legate de munca fizică. Astfel, în mod neintenționat, intervievatorul denaturează datele sondajului.
Interpretarea subiectivă. În general, când are loc un interviu, intervievatorii au cu ei o listă de întrebări și răspunsuri posibile. Uneori, respondenții răspund chiar înainte de a auzi întrebările. Ce se va întămpla dacă un răspuns diferă de răspunsul pregătit dinainte? Un intervievator greșește atunci când el/ea este tentat să interpreteze răspunsul celui intervievat pentru a-l putea alinia cu cele de pe lista inițială. De exemplu, la întrebarea: „Care este culoarea ta preferată?” (care are următoarele răspunsuri posibile: roșu, portocaliu, galben, verde, albastru, mov, alb, negru, gri, maro, roz), respondentul răspunde: „magenta”. Atunci, intervievatorul decide că răspunsul este mov. Totuși, anumite persoane consideră culoarea magenta ca fiind un roz închis. Cel mai inteligent lucru pe care un intervievator îl poate face într-o situație de genul acesta este să enumere respondentului toate răspunsurile posibile de pe hârtie.
Întrebări contradictorii. Întrebări diferite puse respondenților diferiți duc la o diversitate a informațiilor. De exemplu: dacă într-un studiu legat de preferințele pasagerilor intervievatorii întreabă un grup de persoane: „Ce fel de documente de călătorie folosiți?” și un alt grup de persoane: „Ce fel de bilet folosiți?”, atunci el/ea îi face în mod involuntar pe respondenți să spună că folosesc bilete. Poate unii oameni ar specifica că folosesc un card de transport, în timp ce alții nu s-ar deranja să adauge acest lucru. Prin urmare, informațiile adunate vor fi diferite și, așadar, incomparabile. O tendință similară de a influența întrebările se întâmplă atunci când un intervievator este distras sau plictisit să pună aceleși întrebări în mod constant.
Impactul primei impresii. Se spune că nu trebuie să judecăm o carte după copertă”. Acest lucru nu este la întâmplare. Uneori, un intervievator poate judeca respondentul după o anumită trăsătură. Astfel, el/ea poate creea pregudecăți în mod involuntar. De exemplu, un detaliu insignifiant precum lipsa unui nasture la sacou îl poate indispune pe intervievator, lucru vizibil în ceea ce-l privește pe respindent.
Efectul „înger și demon”. Uneori, un intervievator poate fi foarte pasionat de un anumit subiect. De exemplu, el/ea se poate aștepta ca toată lumea să fi auzit de diferențele subtile dintre tipurile de lapte praf pentru bebeluși. Când respondenții confirmă așteptările intervievatorului prin răspunsurile lor, atunci el/ea va căpăta o atitudine pozitivă în ceea ce îi privește pe aceștia. Cu alte cuvinte, el/ea creează o aură de îngeraș în jurul acelor persoane. În schimb, dacă aceste așteptări nu sunt îndeplinite, atunci intervievatorii vor căpăta o atitudine negativă în legătură cu acele persoane. Astfel, dintr-o dată, acelor respondenți le vor fi atribuite imaginea de „demon cu coarne”.
Limbajul corporal. Aici, interpretarea este din nou rădăcina prejudecăților intervievatorului. Aceștia tind să interpreteze semnele non-verbale, care par a fi clare și evidente. De exemplu, atunci când sunt întrebați: „Vă place înghețata?”, iar respondenții dau din cap, atunci un intervievator poate interpreta că da, iar altul că nu. Ce va scrie intervievatorul în chestionarul respondentului în acest caz?
Oboseala și repetiția. Poate părea simplu să pui aceeași întrebare încontinuu, dar defapt este destul de dificil pentru o persoană să se poarte în același fel de fiecare dată când începe să vorbească. Fiecare schimbare cât de mică poate face diferența. De exemplu, dacă intervievatorul investighează preferințele culinare ale vizitatorilor unui anumit restaurant, el/ea poate să întrebe: „Care este felul tău de mâncare preferat în acest restaurant?”. Dacă el/ea pune această întrebare de foarte multe ori și, deodată, o scurtează în: „Care este felul tău de mâncare preferat?”, respondentul va oferi un răspuns care nu are nicio legătură cu meniul restaurantului.
Audiența greșită. Uneori, o întrebare poate fi adresată perfect, dar unei audiențe greșite. În cazul restaurantului luat ca exemplu mai sus, grupul sondajului ar trebui să fie compus doar din clienții acelui restaurant. În caz contrar, respondenții nu vor avea experiența necesară să își dea cu părerea despre meniul restaurantului. Astfel, timpul intervievatorului și chestionarul vor fi risipite, iar rezultatele sondajului de opinie vor fi limitate.
Pe scurt, prejudecățile intervievatorului provin din impunerea unei opinii, prejudiciu sau interpretare personală, fapt care la rândul lui afectează rezultatele finale ale studiului. Este foarte important ca intervievatorul să rămână obiectiv pe timpul conversației cu respondenții. El/Ea trebuie să fie disciplinat/ă, trebuie să nu scurteze din definiții sau să interpreteze semne. Pentru acest lucru, intervievatorii trebuie să fie foarte bine pregătiți, instruiți și calificați.
Planificarea precară, cunoștințele insuficiente și lipsa instruirii intervievatorului pot duce la influențarea răspunsurilor. Când acest lucru se întâmplă, validitatea și aplicabilitatea informațiilor colectate devin nefiabile. Rezultatele vor fi eterogene, distorsionate sau pur și simplu nefolositoare. Acestea nu vor duce la decizii adecvate sau la rezolvarea problemelor.
Sondajele de opinie efectuate pe internet și absența unui intervievator
Vestea bună pentru utilizatorii de sondaje online este că, cu ajutorul tehnologiei, pot să evite complet prejudecățile intervievatorilor. Astfel, aceștia pot fi siguri de seriozitatea și obiectivitatea informațiilor colectate. Acest lucru este un avantaj considerabil al cercetării online. Într-un chestionar online nu există posibilitatea ca cineva să răspundă printr-un simplu dat din cap. În același timp, intervievatorul nu va putea interpreta răspunsul unui respondent în legătură cu culoarea preferată și nu îl va putea judeca după un nasture lipsă la sacou.
Dacă vrei să vezi cu ochii tăi, intră pe Survey.ro unde îți poți creea propriul sondaj și poți vedea ce rezultate vei dobândi!