Cum formulezi întrebările unui chestionar: 6 reguli și greșeli frecvente

Cum formulezi întrebările unui chestionar astfel încât toți respondenții să le înțeleagă la fel și să răspundă sincer? O întrebare bună se referă la un singur lucru, folosește cuvinte pe care oricine le citește la fel, nu sugerează niciun răspuns, întreabă despre ce știu sau își amintesc oamenii și spune la ce perioadă se referă. Dacă are o scală de evaluare, scala are tot atâtea variante negative câte pozitive. Mai jos găsești șase reguli, fiecare cu o variantă slabă și una mai bună, apoi greșelile frecvente și cum le corectezi, plus un test scurt înainte de trimitere. Ghidul e pentru oricine își scrie singur întrebările, de la un sondaj pentru clienți la chestionarul unei lucrări de licență.

Pe scurt

  • Întreabă despre un singur lucru, cu cuvintele respondenților tăi, și spune la ce perioadă te referi.
  • Formulează întrebările neutru și dă-i scalei de evaluare tot atâtea puncte negative câte pozitive, fiecare cu eticheta lui.
  • Întreabă doar ce știu sau își amintesc oamenii. Oferă „Nu știu sigur” sau „Nu se aplică” acolo unde poate fi un răspuns adevărat și nu forța răspunsul.
  • Greșelile frecvente: întrebări neclare, duble, sugestive sau încărcate și goluri în variantele de răspuns.
  • Înainte de trimitere, roagă câteva persoane care seamănă cu respondenții tăi să spună cu cuvintele lor ce cere fiecare întrebare.

Cum formulezi o întrebare de chestionar: șase reguli

La fiecare regulă găsești de ce contează, o variantă slabă și una mai bună. Exemplele sunt inventate.

1. Întreabă despre un singur lucru

O întrebare se referă la un singur lucru. Când leagă două, cine e mulțumit de unul și nu de celălalt nu are ce răspunde, iar tu nu mai știi la care parte se referă răspunsul. Biroul Australian de Statistică (ABS) și AAPOR (Asociația Americană pentru Cercetarea Opiniei Publice) dau același sfat: un singur concept într-o întrebare. Semnul obișnuit e un „și” sau un „sau” între două subiecte, deși nu orice „și” face dintr-o întrebare două.

Variantă slabă Variantă mai bună
„Cât de mulțumit ești de rapiditatea și de amabilitatea personalului nostru?” Două întrebări: „Cât de mulțumit sau nemulțumit ai fost de rapiditatea servirii la ultima vizită?” și „Cât de mulțumit sau nemulțumit ai fost de amabilitatea personalului la ultima vizită?”

2. Folosește cuvinte simple și precise

Folosește cuvintele respondenților tăi și verifică dacă fiecare cuvânt important înseamnă același lucru pentru ei și pentru tine. Oamenii sar peste jargon, abrevieri și denumiri interne sau ghicesc ce înseamnă, iar cuvintele cu sens larg, ca „venit” sau „regulat”, le înțelege fiecare în felul lui. Înlocuiește termenul tehnic cu cuvântul obișnuit sau definește-l: o precizare scurtă („inclusiv …”, „fără …”) intră în întrebare, iar o definiție mai lungă stă imediat sub ea. Pe Survey.ro, locul ei e descrierea întrebării, afișată între întrebare și variantele de răspuns.

Variantă slabă Variantă mai bună
„Cum evaluezi UX-ul portalului nostru de self-service?” „Ultima dată când ai intrat în contul tău de client de pe site-ul nostru, cât de ușor sau de greu ți-a fost să găsești ce căutai?”

3. Formulează întrebarea neutru

O întrebare nu trebuie să sugereze răspunsul pe care îl aștepți: fără laude sau reproșuri, fără „nu-i așa că…”, fără trimiteri la ce crede majoritatea sau la ce spun specialiștii. O formulare care face ca un răspuns să pară cel potrivit îi împinge pe oameni spre el.

Variantă slabă Variantă mai bună
„Nu-i așa că noul program al magazinului e mai convenabil?” „Noul program al magazinului îți convine mai mult sau mai puțin decât cel vechi?” Mai mult / Cam la fel / Mai puțin / Nu pot compara

4. Întreabă doar ce pot ști oamenii

Întreabă despre ce știu, ce au făcut sau ce au văzut oamenii, nu despre ce ar trebui să caute, să ghicească sau să prevadă. La o întrebare la care nu pot răspunde, unii ghicesc, alții o sar, iar alții abandonează chestionarul; AAPOR avertizează că un răspuns obligatoriu crește riscul ca oamenii să renunțe înainte de final.

Oferă „Nu știu sigur” sau „Nu se aplică” acolo unde poate fi un răspuns adevărat. La evaluarea unei păreri sau a satisfacției, însă, un punct „Nu am o părere” îi atrage și pe cei care au o părere: mai bine lași întrebarea opțională, cum arată și ghidul despre cum alegi tipul de întrebare într-un chestionar.

Pe Survey.ro, o întrebare e opțională până bifezi „Răspuns obligatoriu”. Setarea „Marchează toate întrebările drept obligatorii”, de la „Validare”, în fila „Setări” a sondajului, face însă obligatorii toate întrebările, indiferent de bifa fiecăreia. Las-o nebifată și cere răspuns doar unde oricine poate răspunde cu adevărat.

Variantă slabă Variantă mai bună
„Cum va influența inflația prețurile din magazinul nostru?” (nimeni nu are de unde să știe) „Față de acum un an, prețurile din magazinul nostru ți se par mai mari, cam la fel sau mai mici?” Mai mari / Cam la fel / Mai mici / Nu știu sigur

5. Spune la ce perioadă te referi

O întrebare despre ce fac oamenii precizează perioada: „în ultimele 7 zile”, „anul trecut”. Altfel, fiecare respondent se gândește la altă perioadă, iar răspunsurile nu mai pot fi comparate. Scurtează perioada cât îți permite subiectul, cum recomandă atât Biroul Australian de Statistică, cât și Statistics Canada, institutul de statistică al Canadei: oamenii își amintesc mai exact ce s-a întâmplat de curând. Un eveniment rar, cum e o mutare sau o internare în spital, cere o perioadă mai lungă.

Variantă slabă Variantă mai bună
„Cât de des lucrezi de acasă?” „În ultimele patru săptămâni, în câte zile lucrătoare ai lucrat de acasă?”

6. Echilibrează scala de răspuns

O scală de evaluare are tot atâtea variante negative câte pozitive, iar cuvintele de la cele două capete sunt exact opuse. O scală cu două sensuri (bipolară), de la „foarte nemulțumit” la „foarte mulțumit”, are un punct de mijloc; una cu un singur sens (unipolară), de la „deloc important” la „extrem de important”, nu are. Pune un cuvânt la fiecare punct; între cinci și șapte puncte e alegerea sigură.

Elementul „Scala Likert” din Survey.ro arată între 2 și 10 puncte numerotate (implicit 5), cu cuvinte doar la cele două capete. Pentru un cuvânt la fiecare punct, folosește „Un singur răspuns”, cu variante etichetate, sau, pentru mai multe aspecte evaluate pe aceeași scală, „Un singur răspuns pe rând”, cu coloane etichetate.

Variantă slabă Variantă mai bună
„Cum a fost servirea?” Excelentă / Foarte bună / Bună / Slabă (trei variante pozitive și una negativă) „Cât de mulțumit sau nemulțumit ești de servire?” Foarte nemulțumit / Nemulțumit / Nici mulțumit, nici nemulțumit / Mulțumit / Foarte mulțumit

Greșeli frecvente în formularea întrebărilor

Fiecare dintre aceste patru greșeli are un articol separat printre sfaturile Survey.ro despre crearea sondajului. Iată cum le recunoști și cum le corectezi.

Întrebări neclare, complexe sau prea lungi. Frazele cu multe propoziții, termenii tehnici, cuvintele vagi ca „adecvat” sau „regulat” și negațiile pe care respondentul trebuie să le descâlcească fac o întrebare greu de citit. Soluția: o propoziție scurtă, cuvinte obișnuite, o perioadă precizată și o formulare afirmativă.

Două întrebări într-una (întrebări duble). Greșeala se poate ascunde și într-o variantă de răspuns: la întrebarea „Ce contează cel mai mult pentru tine?”, cine se uită doar la preț nu poate alege cinstit varianta „Livrare rapidă și prețuri mici”. Soluția: desparte cele două lucruri.

Întrebări sugestive și întrebări încărcate. O întrebare sugestivă îl împinge pe respondent spre un anumit răspuns: „Majoritatea clienților noștri adoră noua aplicație. Ce părere ai despre ea?” O întrebare încărcată pornește de la o presupunere pe care o confirmă orice răspuns („Ce îți place cel mai mult la noua noastră aplicație?” o pui și cuiva căruia nu-i place nimic la ea) sau folosește cuvinte încărcate emoțional, la care oamenii reacționează în loc să se gândească la subiect. Și o listă de variante împinge spre un răspuns când are mai multe variante bune decât rele. Soluția: cuvinte neutre și, înainte, o întrebare care verifică dacă presupunerea e adevărată.

Variante de răspuns care se suprapun sau lasă pe cineva pe dinafară. Intervalele „20–30” și „30–40” îl pun pe un om de 30 de ani în două locuri, iar cine nu își găsește pe listă răspunsul adevărat e obligat să aleagă unul greșit. Soluția: variante care nu se suprapun și acoperă orice răspuns probabil, plus „Altele (te rugăm să specifici)” acolo unde lista poate fi incompletă (pe Survey.ro o adaugi cu „Afișează opțiunea Altele”).

Contează și locul întrebării. Întrebările de mai devreme le dau context celor de după și le pot schimba răspunsurile (efectul ordinii întrebărilor), așa că pune la început întrebări ușoare, legate de temă, iar întrebările demografice spre final, afară de cazul în care una dintre ele e întrebarea-filtru care hotărăște cine continuă (pasul „6. Ordinea întrebărilor” din ghidul despre cum pregătești un chestionar). La teme ca salariul, sănătatea sau abaterile de la reguli, oamenii tind să dea răspunsul bine văzut de ceilalți (dezirabilitate socială); vezi cum pui întrebări sensibile într-un chestionar. Spune-le respondenților cine va vedea răspunsurile individuale și că rezultatele se prezintă doar pe grupuri de cel puțin 10 persoane. Survey.ro nu ascunde singur grupurile mici, așa că verifică tu fiecare număr.

Testează formularea înainte să trimiți chestionarul

Citește fiecare întrebare cu voce tare. Apoi roagă câteva persoane care seamănă cu respondenții tăi să completeze ciorna și să spună cu cuvintele lor ce cere fiecare întrebare și cum și-au ales răspunsul. Ele văd ce tu nu vezi: un cuvânt cu două înțelesuri, o variantă care lipsește, o întrebare la care nu pot răspunde. AAPOR și Statistics Canada numesc acest pas pretestare. Reformulează orice întrebare pe care două persoane au înțeles-o diferit.

Pe Survey.ro, „Previzualizare” îți arată întrebările așa cum le vor vedea respondenții, dar nu primește răspunsuri și nu te oprește la o întrebare obligatorie lăsată goală: mesajul că răspunsul e obligatoriu apare doar în sondajul activ. Verifică întrebările obligatorii când completezi de probă sondajul activ (pasul „8. Pretestarea chestionarului înainte de trimitere” din ghidul despre pregătirea chestionarului) și deschide sondajul și pe un telefon.

Ce reții

O întrebare pe care toți respondenții o citesc la fel se referă la un singur lucru, are cuvinte simple, nu sugerează niciun răspuns, întreabă despre ce știu oamenii, precizează perioada și, dacă are o scală, aceasta e echilibrată. Apoi testează ciorna pe câteva persoane care seamănă cu respondenții tăi.

Ca punct de plecare, deschide șablonul de chestionar de evaluare a unui produs sau serviciu și verifică-i întrebările după aceste șase reguli.

Șablon gata făcut: chestionar de evaluare a unui produs sau serviciu

La fiecare întrebare a șablonului găsești o notă: de ce e pusă și cum îi citești răspunsurile.

Vezi șablonul

Citește și