Pregătirea asiduă înainte să începi să construiești un sondaj este esențială pentru succesul fiecărui studiu. Este important să răspunzi la câteva întrebări cheie înainte să creezi întrebări specifice pentru un chestionar. Pregătirea în prealabil este esențială pentru a obține reszultate bune. Doar printr-un astfel de procedeu se pot determina design-ul, formatul și întrebările cele mai potrivite.
Care sunt informațiile necesare?
Bazele fiecărui chestionar sunt puse în momentul în care există o idee clară despre cum și ce informații sunt necesare pentru ca scopul studiului să fie îndeplinit. Este important să știi ce așteptări ai când vine vorba de cantitatea și calitatea informațiilor obținute ca rezultat.
Înainte să începi să stabilești întrebările, ar trebui să ai o idee clară despre ceea ce vrei să afli la sfârșitul studiului. Cea mai simplă cale de a realiza acest lucru este prin întocmirea unei liste cu informațiile specifice solicitate de studiu.
A anticipa tipul de informații adunate este întotdeauna o idee bună.
De asemenea, este o idee bună și să știi dinainte ce informații vor fi colectate după realizarea sondajului. Ce fel de raport se va face? Ce tip de grafice și tabele vor fi prezentate în cadrul acestuia?
Care este grupul țintă?
Grupul țintă este un factor cheie deoarece face obiectul cercetării studiului. A avea o idee clară despre acesta și despre toate subcategoriile și subgrupurile sale, cu caracteristici specifice precum vârsta, geografia, profesia etc., este foarte important.
În general, există doar două opțiuni posibile:
1. Realizarea unui sondaj la care participă un întreg grup (exp. sondaj pentru toți angajații unei companii)
Sau
2. Realizarea unui sondaj la care participă un grup specific de studiu (exp. un sondaj reprezentativ pentru inginerii electricieni din țară).
Când se lucrează cu un grup de studiu este indicat să existe o viziune clară a domeniului și parametrilor întregului grup de studiu. De exemplu: care este numărul total de persoane care participă la cercetare, care sunt limitele de vârstă, egalitatea de sex, distribuția geografică precum și distribuția diferitelor subgrupuri. Parametri grupului de studiu trebuie să corespundă cu rapoartele din întreaga comunitate de studiu.
Numărul de respondenți din grupul de studiu este și el important. Cu cât mai mare este numărul de respondenți, cu atât mai puține erori statistice vor exista la final. De exemplu, atunci când se studiază un grup de 10.000 de persoane, un sondaj făcut pe 1000 dintre aceștia va da o eroare de 3%; un sondaj de 400 de participanți, o eroare de 5% și unul de 100 de persoane, mai mult de 10%.
Cât de ușor este pentru respondenți să răspundă?
Este bine să se ia în considerare cât de ușor sau dificil este pentru respondenți să vorbească despre subiectele cercetate și să ofere informații. Dacă particularitatea subiectului face ca respondenților să le fie dificil să vorbească liber, să analizeze sau să ofere informații, este mai bine să se găsească o altă cale de a aduna informația.
Cum vor fi analizate informațiile colectate?
Tehnologia modernă oferă un arsenal puternic de instrumente pentru analizarea datelor. Alegerea unuia dintre ele este o chestiune de confort și, într-o oarecare măsură, de resurse disponibile asociate cu procesarea și gestionarea informațiilor.
Cum va fi distribuit sondajul?
Când vine vorba de sondaje pe internet, răspunsul pare simplu, însă este necesar de luat în considerare care dintre multitudinea de abordări online este cea mai eficientă pentru a distribui sondajul către un grup specific de respondenți.
Un link web care să te trimită la chestionar ar fi cel mai potrivit pentru a colecta răspunsuri anonime.
Trimiterea unui email este o opțiune potrivită pentru a ajunge la un anumit grup de respondenți cum ar fi angajații unei companii, consumatorii unui anumit produs etc.
Un website este locul unde sondajele online se vor adresa unui public cu interese comune. De exemplu: tema în sine a unui site web.
Distribuirea pe Facebook sau alte rețele de social media ar fi potrivită pentru sondajele de opinie din cadrul anumitor comunități: fan club-ul unei mărci sau al unui produs, un cerc de prieteni etc.
Beneficiile respondenților
În ce fel vor beneficia respondenții în urma participării la studiu? Acesta este un subiect care nu ar trebui subestimat.
Este de dorit să se includă o explicație în cadrul studiului sau în email-ul aferent despre cum vor contribui respondenții la cercetare prin răspunsurile pe care aceștia le vor da. De exemplu: „Răspunsurile vor fi folosite pentru îmbunătățirea calității serviciilor pe care le oferim.” Aceasta ar putea fi scuza perfectă pentru ca respondenții să rezerve câteva minute din timpul lor pentru a completa chestionarul.
În funcție de capacitățile și obiectivele inițiatorilor unui sondaj web, se pot oferi recompense în urma completării chestionarului. Acestea pot include un mic premiu precum un bilet de participare la un eveniment sau o tombolă cu premii. În general, sistemul de recomepnsare crește vizil rata de răspuns.
Stabilirea secvenței
În momentul creării unui chestionar, este esențial să se ia în considerare dacă un grup de întrebări vor afecta sau nu răspunsul respondenților la seturile următoare de întrebări. Aceste efecte pot deforma rezultatul final al studiului. Uneori, prezentarea unui număr mare de informații sau chiar și simpla prezentare a obiectivelor studiului pot crea o polarizare printre respondenți. Aceasta „predispoziție” va duce la deviere ăn mod inevitabil.
Unii experți recomandă începerea chestionarului cu un set de întrebări de evaluare, adică întrebări care cer opinia sau poziția personală. În cele mai multe dintre cazuri, o astfel de abordare este eficientă.
O regulă nescrisă este că „întrebările de tip pașaport” trebuie să se afle la sfârșitul chestionarului. De exemplu: cele legate de vârstă, sex, domiciliu etc.
Este întotdeauna util să existe o mică introducere la începutul sondajului care să explice natura și importanța proiectului. Totodată, la sfârșitul textului se recomandă adăugarea unui „Mulțumesc!”.
Momentul este important
Este bine de ținut minte că sondajele de opinie trebuie să fie scurte, rapide și nu trebuie să ocupe prea mult timp. Ideal ar fi ca studiul să dureze aproximativ 5 minute. Presupunând că o persoană răspunde la 3-4 întrebări într-un minut, atunci în 4-5 minute se poate completa un chestionar de 15 întrebări. Fiecare întrebare cu răspuns deschis (cu o căsuță pentru text) va lua de 3-5 ori mai mult timp decât o întrebare de tip închis.
Reducerea cât mai drastică posibil a timpului de completare al unui chestionar este un aliat major când vine vorba de conducerea unui sondaj. Astfel, când întrebările sunt definite și gata să fie trimise, este bine să fie revizuite complet încă o dată în special în ceea ce privește timpul necesar de răspuns. Cel mai bun mod de a face acest lucru este să rogi o altă persoană (un coleg, un prieten) să completeze chestionarul înainte ca acesta să fie trimis la grupul de interes.
Testarea în prealabil a chestionarului
Dacă tot ce am discutat până acum are legătură cu lucrurile de luat în considerare înainte de a crea întrebările, mai există un ultim pas de făcut înainte de a trimite sondajul către respondenți.
Testarea în prealabil a chestionarului poate scoate la suprafață puncte slabe importante care sunt aparent prea subtile pentru a fi observate de creatorul unui sondaj. Pentru a evita astfel de situații, este recomandat ca sondajul să fie testat înainte. Exista întrebări la care cel/cea care testează nu este sigur/ă cum să răspundă? Există ceva neclar sau deranjant în ceea ce privește întrebările? I-a făcut vreuna din întrebări să reflecteze? Au înțeles care sunt așteptările? Ce se întâmplă dacă punctul lor de vedere nu este acoperit de întrebările oferite? Testarea în prealabil ajută la rezolvarea mometelor de ezitare, a situațiilor jenante, a nesigranței respondenților precum și la evitarea distorsionării răspunsurilor acestora.
După această etapă, sondajul este gata să fie trimis către respondenți.