Cum se face un sondaj de opinie: 10 pași de urmat

Cum se face un sondaj de opinie? Crearea unui sondaj de opinie trece prin zece pași, de la decizia pe care o sprijină până la ce schimbi după rezultate. Scrierea întrebărilor ocupă doar doi dintre ei; ceilalți hotărăsc cine răspunde, dacă te poți baza pe răspunsuri și dacă se face ceva cu ele. Ghidurile de calitate ale Statistics Canada spun același lucru: calitatea se urmărește în fiecare etapă, nu doar la chestionar. Pașii de mai jos sunt pentru oricine face un sondaj la o firmă, o școală, o asociație sau pentru un studiu: fiecare spune ce ai de făcut, o greșeală de evitat și, la cei mai mulți pași, unde afli mai multe.

Pe scurt

  • Pornește de la decizia pe care o sprijină sondajul și taie întrebările care nu duc la niciun rând din raport.
  • Cei care răspund la un link general s-au ales singuri: unde ai o listă de e-mail, folosește-o.
  • Testează sondajul activ pe câțiva oameni care seamănă cu respondenții tăi, apoi șterge răspunsurile de test.
  • Spune cine vede răspunsurile și dacă sunt legate de adresa de e-mail; prezintă rezultatele doar pe grupuri de cel puțin 10 persoane și spune ce s-a schimbat.

1. Notează decizia pe care o va sprijini sondajul

Scrie într-o propoziție ce se va hotărî și cine hotărăște, de exemplu: „În decembrie, conducerea clubului sportiv hotărăște dacă sala se deschide cu o oră mai devreme în zilele lucrătoare.” Lângă fiecare lucru de aflat, notează rândul din raport în care intră; taie întrebările care nu duc la niciun rând.

Un obiectiv ca „să aflăm ce cred membrii” produce întrebări pe care nu le folosește nimeni. Dă-i obiectivul cuiva din afara proiectului: dacă nu poate spune ce se va hotărî, rescrie-l. Vezi deciziile pe care le iei înainte să scrii prima întrebare.

2. Alege cine trebuie să răspundă și cum ajungi la ei

Stabilește grupul pe care trebuie să-l descrie rezultatele, apoi întreabă-i pe toți sau extrage un eșantion aleatoriu dintr-o listă a întregului grup. Folosește mai întâi lista ta de e-mail, iar un link general doar pentru cei pe care lista nu îi cuprinde.

O greșeală frecventă e să-i socotești reprezentativi pe cei care au răspuns la un link general. S-au ales singuri: pentru ei nu se poate calcula nicio marjă de eroare și nu există o rată de răspuns, fiindcă nimeni nu știe câți au văzut linkul. Chiar și la un eșantion aleatoriu contează cine nu a răspuns (vezi „Verifică cine a răspuns înainte să citești rezultatele”). Pentru liste și canale, citește cum găsești respondenți pentru chestionar.

3. Scrie întrebări pe care toți le înțeleg la fel

Scrie întrebări scurte, în cuvinte simple, fiecare despre un singur lucru. Termenii și abrevierile pe care respondentul s-ar putea să nu le cunoască explică-le la prima apariție sau înlocuiește-le.

O capcană des întâlnită e întrebarea care cere două lucruri deodată, ca „Ți se potrivesc programul și prețurile clubului?”. Un membru mulțumit doar de unul dintre ele nu poate răspunde cinstit, iar răspunsul lui nu mai poate fi interpretat.

4. Alege tipul fiecărei întrebări după analiza de care ai nevoie

Tipul întrebării îl alegi după cifra sau graficul de care are nevoie raportul: întrebări închise pentru ce vei număra, deschise doar unde cineva va citi răspunsurile, fiindcă întrebările deschise rămân mult mai des fără răspuns (Pew Research Center).

O greșeală e să ceri într-un câmp de text grupurile pe care le vei compara: în Survey.ro, „Analize comparative” funcționează doar între întrebări cu variante de răspuns. Alta e o listă în care unii nu-și găsesc răspunsul; adaugă o variantă cinstită, ca „Nu vin la club în zilele lucrătoare”. Vezi cum alegi tipul de întrebare pornind de la analiză.

5. Stabilește ordinea întrebărilor și primul ecran

Începe cu întrebări ușoare, legate de temă, mergi de la general la specific și lasă întrebările demografice spre final. Cere numele sau date de contact doar dacă îți trebuie: ele leagă răspunsurile de o persoană.

Primul ecran spune cine întreabă, la ce folosesc răspunsurile, cât durează, cine e persoana de contact, cine va vedea răspunsurile individuale și că participarea e voluntară. Dacă activezi monitorizarea răspunsurilor (vezi „Trimite-l și scrie-le din nou celor care nu au răspuns”), spune și că răspunsurile sunt legate de adresa de e-mail.

O greșeală frecventă e să promiți „confidențialitate deplină” sau anonimat. Spune, în schimb, că rezultatele se prezintă doar pe grupuri de cel puțin 10 persoane; Survey.ro nu impune niciun minim, așa că verifici tu câte răspunsuri are fiecare grup. Vezi cum formulezi introducerea unui sondaj.

6. Construiește sondajul în Survey.ro

Alege „Începe de la zero”, „Începe cu un model specializat” sau „Folosește sondajele anterioare”; când adaugi o întrebare, poți lua și una gata scrisă din biblioteca de întrebări. Un sondaj nou nu primește răspunsuri până nu bifezi „Activ” în fila „Setări”; până atunci, linkul lui afișează „Acest sondaj nu este activ.”

Să faci toate întrebările obligatorii e o greșeală des întâlnită: Asociația Americană pentru Cercetarea Opiniei Publice (AAPOR) avertizează că un răspuns obligatoriu crește riscul ca respondenții să abandoneze sondajul. Fă obligatorii doar întrebările fără de care nu poți face analiza și folosește rar opțiunea „Marchează toate întrebările drept obligatorii”.

7. Testează-l pe câțiva oameni care seamănă cu respondenții tăi

Pentru pretestare, roagă câțiva membri ai clubului, nu doar colegi, să completeze sondajul: colegii prind greșelile de scriere, dar nu și ce înțeleg greșit membrii. Cronometrează-i pe cei care completează singuri; pe ceilalți observă-i sau discută cu ei, ca să vezi unde ezită. Scrie în invitație durata măsurată; dacă e prea lungă, taie întrebări, în loc să anunți o durată mai scurtă.

Testul doar în „Previzualizare” e o scăpare frecventă: acolo sondajul nu primește răspunsuri. Testează sondajul activ, citește „Timpul de răspuns” al fiecărui test în „Răspunsuri individuale” și șterge acolo răspunsurile de test înainte de trimitere: până atunci se numără laolaltă cu cele reale, iar ștergerea e definitivă.

8. Trimite-l și scrie-le din nou celor care nu au răspuns

Trimite sondajul din „Distribuie pe email”. Ca să le poți scrie mai târziu doar celor care nu și-au deschis linkul din invitație, bifează întâi „Activează monitorizarea răspunsurilor” (implicit e dezactivată): fiecare destinatar primește un link personal, iar subsolul invitației îi spune că creatorul sondajului poate vedea răspunsurile trimise de pe adresa lui. La un sondaj pentru angajați sau pe o temă sensibilă, cântărește bine: vei vedea răspunsurile fiecărei persoane. Un al doilea mesaj aduce mai multe răspunsuri.

Greșeala e să aștepți mesaje de reamintire automate: Survey.ro nu trimite așa ceva. Mesajul de reamintire e un e-mail nou, pe care îl scrii și îl trimiți tu celor care „Nu au răspuns la invitația pe e-mail”; de obicei ajung unul sau două, scurte. Fără monitorizare, mesajul ajunge la toată lista, deci începe mesajul cu „Dacă ai răspuns deja, îți mulțumim”. Vezi ghidul de trimitere a invitațiilor prin e-mail.

9. Verifică cine a răspuns înainte să citești rezultatele

Compară cine a răspuns cu cine a fost invitat: numărul și alcătuirea grupului (grupe de vârstă, tipuri de abonament). Cu monitorizarea activată, „Statistici pe email” îți arată rata de completare: sondajele completate prin linkul din invitație, împărțite la numărul destinatarilor care au primit o invitație.

Rata de răspuns nu dovedește nimic singură: o rată mică e un semnal de alarmă, iar una mare nu exclude o eroare sistematică. Contează dacă cei care au răspuns diferă de ceilalți tocmai la ce i-ai întrebat; un link general nu are deloc rată de răspuns. Vezi cum verifici biasul de non-răspuns.

10. Raportează rezultatele, acționează și spune ce s-a schimbat

Scrie rândurile din raport plănuite la pasul 1 și spune câți au fost invitați, câți au răspuns, când și cum s-a desfășurat sondajul. Defalcă rezultatele doar pentru grupuri de cel puțin 10 respondenți și citește răspunsurile deschise ca să găsești temele, niciodată ca să afli cine le-a scris. Apoi acționează și spune-le respondenților ce ai aflat, ce se schimbă, ce nu se schimbă și de ce.

Ce iese adesea prost e un raport fără urmări: data viitoare răspund mai puțini. Lasă dezactivată opțiunea „Publică rezultatele sondajului” dacă nu asta vrei: ea arată fiecare răspuns la întrebările deschise oricui are linkul. Pentru un sondaj printre angajați, vezi ce faci cu rezultatele sondajului angajaților.

Ce reții

Așa se face un sondaj de opinie la care merită să răspunzi: hotărăști ce decizie sprijină sondajul, alegi pe cine întrebi, scrii întrebările, le alegi tipul, pregătești primul ecran, construiești sondajul, îl testezi, îl trimiți, verifici cine a răspuns, apoi raportezi și acționezi.

Ca punct de plecare, răsfoiește șabloanele pe domenii.

Șabloane de chestionare pe domenii

Alege domeniul cel mai apropiat de decizia ta, deschide un șablon și adaptează-i întrebările la lista scrisă la pasul 1.

Vezi șabloanele

Citește și