Cu sondaje în școli și universități afli ce cred elevii și studenții despre atmosfera de la școală sau facultate, cursuri, predare, interesele și planurile lor și, după absolvire, cât de bine i-a pregătit școala. Un sondaj arată și cât de răspândită e o problemă precum bullyingul. Elevii răspund mai sincer când completează singuri și știu cine le vede răspunsurile și că rezultatele se prezintă doar pe grupuri. Când elevii sunt minori, regulile școlii despre sondaje sunt pe primul loc. Ghidul e pentru directori, diriginți și decanate: ce poți întreba, ce nu îți spune un sondaj și cum îl organizezi.
Pe scurt
- Un sondaj cu elevii sau studenții sprijină decizii despre atmosferă, cursuri, predare, opționale, carieră și absolvenți.
- Evaluările pe care elevii și studenții le dau profesorilor descriu cum e percepută predarea, nu cât s-a învățat. Sunt o sursă printre altele.
- La bullying, starea de bine sau consumul de substanțe, un sondaj arată cât de des și unde apare problema, nu cine e implicat. Hotărăște dinainte ce faci dacă un răspuns arată că un elev e în pericol.
- Cu elevi minori, respectă regulile școlii: poate fi nevoie de acordul părinților sau al școlii, iar nimic nu trebuie să identifice un copil.
- Spune cine vede răspunsurile și prezintă rezultatele doar pentru grupuri de cel puțin 10 persoane. Nu numi sondajul anonim.
Ce afli de la elevi și studenți printr-un sondaj
Un sondaj cu elevii sau cu studenții te ajută să iei decizii în cinci domenii: atmosfera, cursurile și activitățile, predarea, opționalele și cariera, absolvenții. Nu verifici ce știu elevii, ci afli ce trăiesc la școală. Pentru felul în care îți văd școala sau facultatea părinții și candidații, vezi cum măsori imaginea școlii cu un sondaj.
Atmosfera din școală și de la facultate
Atmosfera înseamnă motivația, respectul dintre profesori și elevi, felul în care sunt tratați cei diferiți, conflictele și sprijinul conducerii. Întreabă despre ce s-a întâmplat într-o perioadă precisă, nu despre anumite persoane:
- „În ultima lună, cât de des ai simțit că profesorii te ascultă?” (Niciodată / Rar / Uneori / Des / Foarte des)
- „Cât de în siguranță te simți în clădirea școlii și în curte?”
Răspunsurile arată unde intervii: la o clasă, într-un loc sau în relația cu profesorii.
Cursuri, programe și activități școlare
Un opțional, un program sau o măsură nouă se judecă cel mai bine de către cei pentru care au fost făcute: răspunsurile lor îți spun dacă le păstrezi, le schimbi sau renunți la ele. Pentru un singur curs există un chestionar de evaluare a cursului gata făcut. După o activitate (o excursie, o serbare, o zi din „Școala Altfel”) ajung câteva întrebări; vezi cum faci un chestionar pentru eveniment. Pentru orele online, vezi feedback la cursurile online.
Predarea și profesorii
Elevii și studenții pot descrie predarea, dar nu pot măsura cât au învățat. Întreabă deci despre comportamente concrete: „Profesorul explică clar materia nouă”, „Știu după ce criterii se notează lucrările mele”, „Materialele mă ajută să învăț”.
O meta-analiză din 2017 a studiilor din universități (Uttl, White și Wong Gonzalez, Studies in Educational Evaluation) a concluzionat că evaluările pe care studenții le dau predării nu au legătură cu cât învață ei. Concluzia privește universitatea, nu școala.
Citește evaluările împreună cu comentariile și cu alte informații și nu hotărî nimic despre un profesor după un singur sondaj. Arată rezultatele pe profesor doar de la 10 respondenți în sus și nu compara după o singură notă profesori de discipline diferite sau de la ani de studiu diferiți: evaluările diferă de la o disciplină la alta în moduri care nu pot fi corectate.
Interese, opționale și planuri de carieră
Întreabă ce teme ar vrea elevii să aprofundeze și ce le lipsește din programă: afli ce opționale să oferi. Planurile de după absolvire ajută la orientarea în carieră.
Absolvenții
Foștii elevi și studenți îți spun dacă ce au învățat le-a folosit la muncă sau în studiile următoare și ce ar trebui schimbat. Greu e să-i găsești după ce pleacă, așa că întreabă-i încă din ultimul an de studii dacă acceptă să primească mai târziu un sondaj. Pune aceleași întrebări fiecărei promoții.
Teme sensibile: bullying, starea de bine, consumul de substanțe
Un sondaj arată cât de răspândită e o problemă, unde și când apare, nu cine e implicat. Nu e nici canal de sesizări: spune-le elevilor, în sondaj și în afara lui, cui pot semnala ceva și de la cine pot cere ajutor.
Înainte de lansare, hotărăște ce faci dacă un răspuns arată că un elev e în pericol: cine citește răspunsurile deschise, în cât timp și ce face, după regulile școlii pentru protecția elevilor. Scrie în introducere această limită a confidențialității. Cu linkul general și fără nume, de obicei nu afli cine a scris un comentariu, așa că planul ține de construcția sondajului:
- Pentru elevi, folosește întrebări închise, cu scale de frecvență, cel mult o întrebare deschisă, opțională, și niciodată „Descrie ce s-a întâmplat”.
- Imediat după ele, adaugă un bloc „Secțiunea de text” cu cei la care pot apela: consilierul școlar și, dacă școala vrea, o linie de ajutor precum Telefonul Copilului (116 111, apel gratuit). Repetă datele de contact pe pagina de mulțumire („Pagină de mulțumire personalizată”).
- Nu întreba despre autovătămare sau gânduri de sinucidere într-un sondaj general, făcut fără consilier și fără un astfel de plan.
Definește comportamentul și fixează perioada: studiul internațional HBSC, realizat în colaborare cu OMS Europa, le arată elevilor o definiție a bullyingului înaintea întrebărilor și îi întreabă cât de des li s-a întâmplat în ultimele două luni.
Fiecare elev răspunde singur, fără să-i vadă cineva ecranul: în clasă, nici profesorul, nici colegii; acasă, pe dispozitivul lui, singur în cameră. Prezența unui părinte a scăzut consumul de alcool și de marijuana declarat de adolescenți, iar efectul a fost mai slab când răspundeau la calculator (Aquilino, Wright și Supple, 2000).
Folosește cuvinte neutre și întrebări opționale sau cu varianta „Prefer să nu răspund”. O întrebare de continuare o văd doar cei vizați, cu regula „Afișează întrebarea” din logica de sondaj. Vezi și cum formulezi întrebările sensibile.
Spune „confidențial”, nu „anonim”. Anonim înseamnă că nimeni, nici tu, nu poate lega un răspuns de un elev; confidențial, că limitezi cine vede răspunsurile individuale și prezinți doar grupuri. Chiar fără nume, clasa, genul și vârsta pot indica un singur elev.
Sondaje cu elevi minori: regulile școlii și ce nu întrebi
Școlile au de obicei reguli pentru sondajele cu elevii: cine aprobă un sondaj și dacă părinții sunt doar informați sau își dau acordul. Verifică regulile care ți se aplică: poate fi nevoie de acordul părinților sau al școlii. Studenții sunt de regulă adulți, dar și la universitate regulile instituției au întâietate.
În sondaj:
- Nu cere nume, număr matricol sau adresă de e-mail. Pune doar întrebările de profil pe care le raportezi (clasa sau anul), fără combinații care lasă grupuri sub 10 elevi.
- Nu întreba despre religie, etnie, diagnostice sau venitul familiei.
- Ține sondajul scurt, cu întrebări clare, în cuvintele elevilor.
- Scrie că participarea e voluntară și că pot sări peste orice întrebare. Pe Survey.ro, o întrebare e opțională cât timp nu bifezi „Răspuns obligatoriu”.
Cum organizezi sondajul ca răspunsurile să fie sincere și protejate
- Fă loc sondajului în program: o oră de dirigenție sau un mesaj pe platforma de cursuri, ca să răspundă toți; vezi de ce contează cine nu răspunde.
- Distribuie linkul general. „Link către sondaj” e o adresă comună, iar un răspuns venit prin ea nu e legat de un nume. La invitațiile prin e-mail, lasă monitorizarea răspunsurilor dezactivată, cum e implicit: activată, leagă fiecare răspuns de adresa destinatarului.
- Un elev pe un dispozitiv, pe toată durata sondajului. Cu setarea implicită „Un singur răspuns per dispozitiv (PC, tabletă, sau mobil)”, Survey.ro recunoaște respondentul după browser, timp de un an. Pe un calculator de laborator folosit de o clasă anterioară, următorul elev vede răspunsurile celui dinainte, chiar și neterminate; cu „Dezactivează editarea sondajului după trimitere” bifată, ajunge direct la pagina de final și nu mai poate răspunde. Fiecare elev răspunde deci pe telefonul sau laptopul lui ori pe un calculator doar al lui cât timp sondajul e deschis. Bifează totuși opțiunea, ca un sondaj trimis să nu poată fi redeschis.
- Numără răspunsurile pe clasă. Filtrează rezultatele după clasă și compară numărul lor cu numărul elevilor prezenți. O clasă întreagă lipsă înseamnă calculatoare refolosite sau un link care nu a mers.
- Scrie cine vede răspunsurile, într-un bloc „Secțiunea de text” pus la început, alături de motivul sondajului: „Răspunsurile individuale le vede doar consiliera școlii. Prezentăm rezultatele doar pentru grupuri de cel puțin 10 elevi și nu cităm niciun răspuns într-un fel care te-ar putea identifica. Dacă un răspuns arată că cineva e în pericol, consiliera va urma regulile școlii pentru protecția elevilor.” Pe un cont de echipă, orice membru vede răspunsurile: numește-i pe toți. Vezi introducerea sondajului.
- Prezintă doar grupuri de cel puțin 10. Survey.ro nu impune un minim, deci verifici tu; la clasele mici, unești clase sau ani. Cu întrebări deschise, nu folosi „Publică rezultatele sondajului”: oricine are linkul vede fiecare comentariu.
- Spune-le elevilor ce ai hotărât înainte de sondajul următor. Păstrează an de an aceleași întrebări de bază și exact aceeași formulare a definiției și a întrebărilor sensibile: o mică schimbare face anii imposibil de comparat, arată o critică din 2025 a seriilor HBSC (Brisson, International Journal of Public Health).
Ce reții
Întreabă-i pe elevi și pe studenți despre experiențe și decizii pe care le poți lua, iar evaluările date profesorilor citește-le ca pe o sursă printre altele. Pe elevi îi protejezi dacă respecți regulile școlii și obții acordul cerut, lași un singur elev pe fiecare dispozitiv, nu ceri nimic care identifică un copil, prezinți doar grupuri de cel puțin 10, spui cine vede răspunsurile și stabilești dinainte ce faci pentru un elev în pericol.
Pentru studenți ai un model gata făcut: 7 întrebări despre alegerea facultății, așteptări, profesor, recomandare și îmbunătățiri, cu explicații pentru un sondaj despre toată facultatea.
Șablon gata făcut: chestionar pentru studenți
7 întrebări despre alegerea facultății, așteptări, profesor și îmbunătățiri, cu explicații pentru un sondaj despre toată facultatea.
Vezi șablonul