A căuta informații pe internet conferă o putere enormă respondenților! Fiind obișnuiți cu cititul online în mod constant, trec cu ușurință peste rânduri ca și cum le-ar scana și nu citi. Își pierd imediat răbdarea, iar pentru cu sunt cu mâna pe mouse, sunt dispuși în orice clipă să treacă la următorul site. Din acest motiv, structurarea întrebărilor într-un sondaj de opinie este esențială pentru a aduna informații suficiente și precise în cadrul unui studiu.

În statistică, există două tipuri de bază de întrebări folosite în construcția unui chestionar: întrebări de tip închis si întrebări de tip deschis.

Întrebările de tip închis includ o întrebare și o listă cu mai multe variante de răspuns. Respondenții trebuie să o aleagă pe cea mai relevantă dintre acestea. În mod normal, acest tip de întrebări include o serie de afirmații drept răspunsuri posibile întrucât respondentul are posibilitatea de a selecta unul sau mai multe dintre acestea. În unele cazuri, întrebările de tip închis sunt prezentate sub forma unei balanțe unde respondenții trebuie să facă o evaluare cu ajutorul unei unități de măsură predeterminată.

Întrebările de tip deschis includ o întrebare și un câmp liber în care respondenții trebuie să scrie răspunsul în pripriile cuvinte. Altfel spus, aceste întrebări necesită informații suplimentare de la respondent.

În general, întrebările de tip închis sunt folosite în momentul în care este nevoie de raspunsuri spontane. În același timp, întrebările deschise sunt de preferat în cazurile în care trebuie evitată distorsionarea informației. Distorsionarea informației are loc din cauza „sugestiilor” oferite de către răspunsurile posibile.

Avantajele și dezavantajele întrebărilor de tip închis

Avantaje: sunt rapide – necesită timp puțin; informațiile adunate sunt procesate cu ușurință.

Dezavantaje: există posibilitatea ca răspunsurile să fie incomplete; pot induce în eroare; pot fi enervante pentru utilizator.

Iată un exemplu de întrebare de tip închis care necesită opinia respondenților legată de cele mai mari probleme cu care se comfruntă internetul în ziua de astăzi:

1. În opinia ta, care este cea mai mare problemă cu care dezvoltarea internetului se confruntă astăzi?

• Navigarea
• Căutarea
• Protecția datelor personale
• Viteza mică de descărcare
• Spam-ul
• Încălcarea drepturilor de autor
• Excesul de informații

Întrebările de tip închis pot lua forme vizuale diferite (subtipuri). Se pot prezenta cu butoane circulare selectabile prin click (supranumitele butoane de radio), cu pătrate care se bifează (numite căsuțe de bifat), cu o balanță pentru măsurătorile prin sisteme metrice, sau cu meniu vertical (sau drop-down). Pe site-ul Survey.bg, alegerea tipurilor specifice de întrebări închise este intuitivă și instantanee, cu o singură mișcare a mouse-ului, atâta timp cât formatul cel mai adecvat de întrebări folosit în acest caz este clar. Totuși, acest subiect va fi analizat mai îndeaproape într-un alt articol.

În orice caz, cel mai important lucru când vine vorba de întrebări închise este că respondentului nu i se oferă posibilitatea să își exprime propria părere, unică și neprevăzută. În linii mari, diferența este la fel ca și cum ai întreba „vrei spaghete sau pizza la cină” sau „ce vrei să mănânci la cină”.

Astfel, autorul sondajului ar trebui să înțeleagă foarte bine subiectul cercetat. El/ea trebuie să ofere toate răspunsurile posibile pe care respondenții le-ar putea da. Lipsa de cunoștințe aprofundate în legătură cu subiectul cercetării poate duce la imposibilitatea respondenților de a oferi un răspuns detaliat. Acest lucru înseamnă că aceștia ar putea fi obligați să ofere un răspuns care nu corespunde cu mentalitățile lor adevărate. Astfel, informațiile adunate vor fi limitate, ba chiar incorecte.

De exemplu, dacă pui întrebarea: „Cum mergi la serviciu?” și oferi următoarele răspunsuri: „cu mașina”, „cu autobuzul”, „pe jos”, îi poți depriva de un răspuns sincer și corect pe unii dintre respondenții care merg la serviciu cu bicicleta, cu un coleg, cu un transport organizat de firmă etc. În acest caz, este necesar să enumeri toate modurile posibile de a merge la serviciu sau să schimbi întrebarea cu una cu răspuns de tip deschis: „Cum mergi la serviciu?”.

Avantajele și dezavantajele întrebărilor de tip deschis

Întrebările de tip deschis necesită ca respondenții să își compună propriul răspuns prin completarea câmpului liber. Exemple de astfel de întrebări:

Ce informație cauți?

Ce ți-ar plăcea să știi despre acestă mașină?

Ce alte dovezi poți aduce în sprijinul lucrării lui?

Ce te-a făcut să renunți la acest tip de sport?

Revenind la exemplul legat de cele mai mari probleme ale internetului de astăzi, iată cum va arăta drept întrebare cu răspuns deschis:

2. Conform părerii tale, care este cea mai importantă și presantă problemă cu care internetul se confruntă astăzi?

Deseori, întrebările cu răspuns deschis încep cu „în ce mod” sau „de ce”. De multe ori acestea pot începe și cu „spune-ne despre…”.

Avantaje: acestea câștigă încrederea; sunt percepute ca fiind mai puțin amenințătoare, permițând exprimarea liberă și necondiționată; posibilitatea de a colecta astfel de informații, lucru imposibil de prezis pentru cercetător.

Dezavantaje: necesită timp; poate acumula informații inutile; necesită un mai mare efort din partea utilizatorului.

Este bine de menționat faptul că întrebările de tip deschis cer mai mult timp pentru completare în comparație cu cele de tip închis. Se presupune că timpul de răspuns pentru o singură întrebare deschisă este egal cu timpul necesar pentru completarea a 3-4 întrebări de tip închis.

Întrebări „hibrid”

Este bine de știut că tipul de întrebări „hibrid” este folosit destul de des în realitate deoarece combină avantajele celorlalte două tipuri de întrebări – deschise și închise. În mod nornal, o întrebare hibrid arată precum una de tip închis, adică o întrebare cu mai multe variante de răspuns posibile. În schimb, ultima opțiune de răspuns sugerată va fi: „Altele – te rugăm să specifici” și va oferi un câmp liber pentru completarea cu text.

Din punct de vedere al statisticii, întrebările de tip hibrid se încadrează în grupul celor de tip închis. Avantajul lor este mai marea flexibilitate oferită respondentului.

Sfaturi

Cea mai bună versiune a unui chestionar este o chestiune de balanță între întrebările de tip deschis și închis. Experții în câmpul statisticii recomandă metoda pâlniei inversate în momentul construirii unui studiu. Acest lucru înseamnă că sondajul ar trebui să înceapă cu întrebări concise de tip închis, cu răspunsuri posibile scurte. Apoi, trebuie să se continue cu întrebări de tip deschis care să solicite analiza, relațiile cauză-efect și dependențe. De exemplu:

1) Copiii trebuie să își facă temele astăzi?

În acest caz, există două răspunsuri posibile: ”da” sau „nu”.

2) Ce sarcini trebuie să completeze copiii pentru la școală?

În acest caz, răspunsurile pot fi cuprinzătoare și diverse.

Pregătirea asiduă înainte să începi să construiești un sondaj este esențială pentru succesul fiecărui studiu. Este important să răspunzi la câteva întrebări cheie înainte să creezi întrebări specifice pentru un chestionar. Pregătirea în prealabil este esențială pentru a obține reszultate bune. Doar printr-un astfel de procedeu se pot determina design-ul, formatul și întrebările cele mai potrivite.

Care sunt informațiile necesare?

Bazele fiecărui chestionar sunt puse în momentul în care există o idee clară despre cum și ce informații sunt necesare pentru ca scopul studiului să fie îndeplinit. Este important să știi ce așteptări ai când vine vorba de cantitatea și calitatea informațiilor obținute ca rezultat.

Înainte să începi să stabilești întrebările, ar trebui să ai o idee clară despre ceea ce vrei să afli la sfârșitul studiului. Cea mai simplă cale de a realiza acest lucru este prin întocmirea unei liste cu informațiile specifice solicitate de studiu.

A anticipa tipul de informații adunate este întotdeauna o idee bună.

De asemenea, este o idee bună și să știi dinainte ce informații vor fi colectate după realizarea sondajului. Ce fel de raport se va face? Ce tip de grafice și tabele vor fi prezentate în cadrul acestuia?

Care este grupul țintă?

Grupul țintă este un factor cheie deoarece face obiectul cercetării studiului. A avea o idee clară despre acesta și despre toate subcategoriile și subgrupurile sale, cu caracteristici specifice precum vârsta, geografia, profesia etc., este foarte important.

În general, există doar două opțiuni posibile:

1. Realizarea unui sondaj la care participă un întreg grup (exp. sondaj pentru toți angajații unei companii)

Sau

2. Realizarea unui sondaj la care participă un grup specific de studiu (exp. un sondaj reprezentativ pentru inginerii electricieni din țară).

Când se lucrează cu un grup de studiu este indicat să existe o viziune clară a domeniului și parametrilor întregului grup de studiu. De exemplu: care este numărul total de persoane care participă la cercetare, care sunt limitele de vârstă, egalitatea de sex, distribuția geografică precum și distribuția diferitelor subgrupuri. Parametri grupului de studiu trebuie să corespundă cu rapoartele din întreaga comunitate de studiu. 

Numărul de respondenți din grupul de studiu este și el important.  Cu cât mai mare este numărul de respondenți, cu atât mai puține erori statistice vor exista la final. De exemplu, atunci când se studiază un grup de 10.000 de persoane, un sondaj făcut pe 1000 dintre aceștia va da o eroare de 3%; un sondaj de 400 de participanți, o eroare de 5% și unul de 100 de persoane, mai mult de 10%.

Cât de ușor este pentru respondenți să răspundă?

Este bine să se ia în considerare cât de ușor sau dificil este pentru respondenți să vorbească despre subiectele cercetate și să ofere informații. Dacă particularitatea subiectului face ca respondenților să le fie dificil să vorbească liber, să analizeze sau să ofere informații, este mai bine să se găsească o altă cale de a aduna informația.

Cum vor fi analizate informațiile colectate?

Tehnologia modernă oferă un arsenal puternic de instrumente pentru analizarea datelor. Alegerea unuia dintre ele este o chestiune de confort și, într-o oarecare măsură, de resurse disponibile asociate cu procesarea și gestionarea informațiilor. 

Cum va fi distribuit sondajul?

Când vine vorba de sondaje pe internet, răspunsul pare simplu, însă este necesar de luat în considerare care dintre multitudinea de abordări online este cea mai eficientă pentru a distribui sondajul către un grup specific de respondenți.

Un link web care să te trimită la chestionar ar fi cel mai potrivit pentru a colecta răspunsuri anonime.

Trimiterea unui email este o opțiune potrivită pentru a ajunge la un anumit grup de respondenți cum ar fi angajații unei companii, consumatorii unui anumit produs etc.

Un website este locul unde sondajele online se vor adresa unui public cu interese comune. De exemplu: tema în sine a unui site web.

Distribuirea pe Facebook sau alte rețele de social media ar fi potrivită pentru sondajele de opinie din cadrul anumitor comunități: fan club-ul unei mărci sau al unui produs, un cerc de prieteni etc.

Beneficiile respondenților

În ce fel vor beneficia respondenții în urma participării la studiu? Acesta este un subiect care nu ar trebui subestimat.

Este de dorit să se includă o explicație în cadrul studiului sau în email-ul aferent despre cum vor contribui respondenții la cercetare prin răspunsurile pe care aceștia le vor da. De exemplu: „Răspunsurile vor fi folosite pentru îmbunătățirea calității serviciilor pe care le oferim.” Aceasta ar putea fi scuza perfectă pentru ca respondenții să rezerve câteva minute din timpul lor pentru a completa chestionarul.

În funcție de capacitățile și obiectivele inițiatorilor unui sondaj web, se pot oferi recompense în urma completării chestionarului. Acestea pot include un mic premiu precum un bilet de participare la un eveniment sau o tombolă cu premii. În general, sistemul de recomepnsare crește vizil rata de răspuns.

Stabilirea secvenței

În momentul creării unui chestionar, este esențial să se ia în considerare dacă un grup de întrebări vor afecta sau nu răspunsul respondenților la seturile următoare de întrebări. Aceste efecte pot deforma rezultatul final al studiului. Uneori, prezentarea unui număr mare de informații sau chiar și simpla prezentare a obiectivelor studiului pot crea o polarizare printre respondenți. Aceasta „predispoziție” va duce la deviere ăn mod inevitabil.

Unii experți recomandă începerea chestionarului cu un set de întrebări de evaluare, adică întrebări care cer opinia sau poziția personală. În cele mai multe dintre cazuri, o astfel de abordare este eficientă.

O regulă nescrisă este că „întrebările de tip pașaport” trebuie să se afle la sfârșitul chestionarului. De exemplu: cele legate de vârstă, sex, domiciliu etc.

Este întotdeauna util să existe o mică introducere la începutul sondajului care să explice natura și importanța proiectului. Totodată, la sfârșitul textului se recomandă adăugarea unui „Mulțumesc!”.

Momentul este important

Este bine de ținut minte că sondajele de opinie trebuie să fie scurte, rapide și nu trebuie să ocupe prea mult timp. Ideal ar fi ca studiul să dureze aproximativ 5 minute. Presupunând că o persoană răspunde la 3-4 întrebări într-un minut, atunci în 4-5 minute se poate completa un chestionar de 15 întrebări. Fiecare întrebare cu răspuns deschis (cu o căsuță pentru text) va lua de 3-5 ori mai mult timp decât o întrebare de tip închis.

Reducerea cât mai drastică posibil a timpului de completare al unui chestionar este un aliat major când vine vorba de conducerea unui sondaj. Astfel, când întrebările sunt definite și gata să fie trimise, este bine să fie revizuite complet încă o dată în special în ceea ce privește timpul necesar de răspuns. Cel mai bun mod de a face acest lucru este să rogi o altă persoană (un coleg, un prieten) să completeze chestionarul înainte ca acesta să fie trimis la grupul de interes.

Testarea în prealabil a chestionarului

Dacă tot ce am discutat până acum are legătură cu lucrurile de luat în considerare înainte de a crea întrebările, mai există un ultim pas de făcut înainte de a trimite sondajul către respondenți.

Testarea în prealabil a chestionarului poate scoate la suprafață puncte slabe importante care sunt aparent prea subtile pentru a fi observate de creatorul unui sondaj. Pentru a evita astfel de situații, este recomandat ca sondajul să fie testat înainte. Exista întrebări la care cel/cea care testează nu este sigur/ă cum să răspundă? Există ceva neclar sau deranjant în ceea ce privește întrebările? I-a făcut vreuna din întrebări să reflecteze? Au înțeles care sunt așteptările? Ce se întâmplă dacă punctul lor de vedere nu este acoperit de întrebările oferite? Testarea în prealabil ajută la rezolvarea mometelor de ezitare, a situațiilor jenante, a nesigranței respondenților precum și la evitarea distorsionării răspunsurilor acestora.

După această etapă, sondajul este gata să fie trimis către respondenți.

Planificare și pregătirea corespunzătoare înaintea creării unui sondaj sunt la fel de importante precum design-ul acestuia. Există șase întrebări principale la care creatorul unui sondaj trebuie să răspundă anticipat pentru ca un studiu eficient să poată fi creat și ca rezultatele dorite să fie obținute.

Prima întrebare este: Ce tip de informații vreau să adun în urma studiului? Sunt suficiente aceste informații pentru a produce soluții adecvate? Trebuie să se facă diferența între informațiile necesare și cele inutile. Informațiile necesare sunt acelea care sunt esențiale în luarea deciziei corecte. În schimb, informațiile inutile sunt cele care nu sunt vitale în cazul/situația respectivă.

De exemplu, un proprietar de restaurant vrea să implementeze un serviciu nou, și anume livrarea la domiciliu. Acesta vrea să conducă un studiu practic în legătură percepția clienților față de acest serviciu nou. Scopul este să adune informațiile necesare care îl vor ajuta să decidă dacă să implementeze serviciul sau nu. În același timp, ar fi bine de știut opinia clienților despre serviciile oferite de restaurant în general. Totuși, este extrem de important să se facă diferența între cele două tipuri de informații deoarece, dacă în sondaj se pune accentul pe serviciile oferite de restaurant în general, atunci nu se vor putea aduna destule informații în legătură cu livrarea la domiciliu și implementarea serviciului.

A doua întrebare pe care cercetătorul ar trebui să o adreseze este următoarea: Ce trebuie să fac cu informațiile colectate? Cine le va vedea? Cât de detaliate trebuie să fie?. Răspunsul la aceste întrebări este esențial pentru a identifica tipul de întrebări care vor fi incluse ulterior în chestionar: dacă vor fi de tip deschis sau închis, cu răspunsuri multiple sau de tip matrice. Modul în care un sondaj este prezentat și formalitatea implementării acestuia vor fi determinate de cel care are acces la informațiile și rezultatele colectate. Să aruncăm o privire la un sondaj legat de satisfacția angajaților! Dacă scopul acestui tip de sondaj este să ofere feedback unui manager de departament, atunci poate fi construit într-un mod mai puțin formal și organizat. Pe de altă parte, dacă sondajul face parte dintr-un raport menit să fie prezentat consiliului de directori, atunci ar fi mult mai formal și mai important.

A treia problemă este legată de respondenți. Cine sunt aceștia? În exemplul legat de satisfacția angajaților, unde obiectivul este feedback-ul către manager, respondenții sunt subordonații managerului. În schimb, în exemplul în care raportul a fost trimis consiliului de directori, atunci respondenții sunt toți angajații companiei, inclusiv managerii.

A patra problemă este legată de distribuția sondajului. Prin care canal de comunicare se va distruibui sondajul? Cum se poate ajunge la cel mai mare număr de respondenți în mod simultan? Cel mai eficient mod de a distribui un sondaj depinde de modelul acestuia și de obiceiurile respondenților. Să aruncăm o privire din nou la exemplul legat de satisfacția angajaților: cel mai bun mod de a distribui acest tip de sondaj este prin utilizarea unui canal de comunicare precum email-ul. Însă, în cazul sondajelor de opinie legate de satisfacția clienților unui website, cel mai potrivit și eficient ar fi să se folosească o combinație între contactarea prin email a utilizatorilor înregistrați și integrarea unui chestionar direct pe site pentru toți ceilalți vizitatori.

A cincea întrebare este este legată de limita de timp a studiului. Cât timp ai la dispoziție să colectezi și să analizezi toate informațiile? Acest pas este important pentru a planifica în mod adecvat volumul de informații care poate fi colectat și analizat fără să se depășească termenul limită de completare al studiului. Astfel, vei putea să determini lungimea și complexitatea studiului.

A șasea întrebare este următoarea: Ce vor primi participanții în urma participării la sondaj? Răspunsul la această întrebare nu este legat de beneficiile materiale. Este mult mai important să se identifice concret ce efect va avea sondajul asupra respondenților. De exemplu, într-un sondaj legat de satisfacția angajaților, respondenții au șansa să împărtășească problemele și nesiguranțele legate de mediul de lucru pentru ca acestea să poată fi îndepărtate sau îmbunătățite. În cazul proprietarului de restaurant, respondenții își vor spune părerea în legătură cu necesitatea unui anumit serviciu. Pentru a garanta motivația respondenților de a lua parte la un sondaj de opinie, ar trebui ca aceștia să știe cum vor contribui la rezultate și cum vor fi afectați.

Acum ești cu adevărat pregătit și îți poți crea propriul sondaj, sau poți folosi unul dintre modelele specializate pe site-ul https://survey.ro.

Înarmat cu tastatură și mouse, consumatorul modern este un dictator adevărat pentru companiile care îi aprovizionează cu produse și servicii. Oricine își poate exprima satisfacția sau nemulțumirea într-o secundă, poate cumpăra un produs în timp real sau poate vota direct din fotoliul său confortabil care producător va deveni liderul pe piață. Lupta pentru a câștiga fiecare comandă făcută de o persoană este lupta pentru timp și comoditate. Viteza decide care magazin online va fi distribuitorul celui mai nou smart phone de pe piață, de câte click-uri este nevoie pentru a ajunge la informația dorită și dacă până la urmă un client a fost pierdut sau câștigat.

Să afli o părere sinceră este, de asemenea, o chestiune de viteză și comoditate. Dacă o persoană este capabilă să aleagă răspunsul corect într-un timp scurt, un utilizator avansat de computer va completa sondajul cu precizie și sinceritate. Dacă o persoană întâlnește alternative derutante, atunci cel mai probabil acea persoană nu va merge niciodată până la sfârșitul chestionarului.

Deci cum compunem întrebările cu răspunsuri multiple în așa fel încât să oferim cel mai simplu răspuns? Prin cunoașterea subiectului!

După cum am stabilit deja în articolul despre avantajele și dezavantajele întrebărilor de tip închis și deschis, autorul unui chestionar trebuie să înțeleagă subiectul în cauză extrem de bine.

El/ea trebuie să fie în măsură să prezică toate întrebările posibile. Dacă respondentul nu găsește răspunsul dorit din lista de soluții, el/ea nu va putea să ofere un răspuns sincer. Ori va trece peste întrebare, ori va fi obligat să aleagă un răspuns care nu corespunde cu propria opinie. Pentru autorul sondajului, acest lucru va duce la informații incomplete sau eronate. Astfel, sondajul va avea ca rezultat o concluzie greșită.

Spre exemplu, întrebarea “Care sunt principalele problemele ale internetului de astăzi?” la care răspunsurile posibile sunt: “spam-ul”, “încălcarea drepturilor de autor” și “volumul imens de informații incorecte”, nu dă posibilitatea de a răspunde sincer persoanelor care se confruntă cu alte probleme precum plata online, navigația, protecția datelor personale, pornografia etc. Cel/cea care formulează sondajul trebuie să prezică toate aceste posibilități.

Dacă este posibil, este mai bine să se aleagă o întrebare deschisă sau de tip hibrid.

De ce să îi dăm posibilitatea unui consumator să răspundă cu propriile cuvinte

Întrebările cu răspunsuri multiple acumulează informații ușor de analizat și procesat de un computer. Astfel, cu software-ul potrivit, se pot deduce toate tendințele și legăturile.

În sondajele la scară largă la care participă mii și mii de oameni, acest tip de întrebare este de departe cea mai dorită deoarece informațiile acumulate sunt omogene și ușor de procesat. În același timp, un astfel de sondaj necesită un timp scurt de completare, la care se adaugă un procentaj mic de persoane care au renunțat – un rezultat dorit de fiecare creator de sondaje.

Datorită acestor caracteristici, această metodă vine și la un preț scăzut.

Tipuri de întrebări cu răspunsuri multiple

Variantele de răspuns multiple sunt livrate diferit în funcție de modul de răspuns al respondenților. Anumite întrebări necesită un singur răspuns, pe când altele, mai multe. Altele cer analize, exprimarea propriilor opinii și emoții.

Există multe tipuri principale de întrebări cu răspunsuri multiple. Pe site-ul Vevoc.com acestea sunt accesibile în formă “pură” în conformitate cu teoria și într-o multitudine de variante – pentru confortul evaluatorului, dar și al respondentului.

Casetele de selectare sau “Butoanele de radio”: sunt acele ‘cerculețe’ din fața fiecărui răspuns posibil (în partea stângă), pe care respondenții le pot selecta pentru a indica răspunsul dorit.

Butoanele de radio sunt folosite în mod normal atunci când respondentului i se cere să aleagă un singur răspuns din setul de opțiuni predefinit. Acest lucru se aplică și când butoanele de radio sunt folosite în sondajele cu structură mai complicată precum cele cu scară liniară.

Casetele bifante: aceasta interfață oferă căsuțe pătrate în fața fiecărui răspuns posibil. În mod convențional, această interfață indică faptul că respondenții pot alege mai multe răspunsuri la o întrebare.

Se așteaptă de la evaluator să indice clar și concis câte răspunsuri trebuie selectate. În mod normal, acest lucru se face printr-o propoziție precum “se pot selecta până la 3 răspunsuri” sau “se pot selecta toate răspunsurile”.

Meniurile verticale: această interfață este folosită în medium digital și oferă posibilitatea utilizatorului să selecteze o variantă dintr-o listă cu mai multe opțiuni.

Meniurile verticale sunt folosite în mod normal când se oferă un număr finit de posibilități de răspuns, dar când lista este prea lungă și un alt tip de vizualizare ar fi prea aglomerat.

Un exemplu tipic de meniu vertical este întrebarea de tip pașaport în legătură cu data de naștere a unei persoane. Fiindcă lista cu anii de naștere poate fi destul de lungă, se alege deseori ca răspunsurile posibile să fie enumerate într-un meniu de tip vertical. Altfel, acestea vor ocupa întreg ecranul.

Scala Likert: când se evaluează o opinie, o părere sau o emoție, scala likert oferă cel mai bun mod de măsurătoare.

Un respondent trebuie să indice ce crede despre o anumită situație sau cât de mult apreciază un anumit lucru. Unul dintre capetele scalei reprezintă minimul absolut sau răspunsul complet negativ, iar celălalt reprezintă maximul absolut sau opinia complet pozitivă. În mod normal, scala este împărțită într-un număr impar de grade astfel încât mijlocul este întotdeauna neutru.

Acest tip de evaluări este cunoscut sub numele de “Scala Likert”. Prin definiție, scala Likert este alcătuită din serii multiple de afirmații cu număr limitat de răspunsuri care arată gradul de acord cu afirmația.

Scara liniară poate avea trei nivele, de exemplu “îmi place”, “neutru” și “nu îmi place”. Se poate să existe și un număr mare de scări liniare, de exemplu șapte, care oferă o rezoluție amplă pe timpul analizării datelor. De cele mai multe ori se foloește scara liniară cu 5 nivele. Acest lucru conferă destule soluții încât respondenții să nu fie derutați.

Combinațiile: după cum se vede pe Vevoc.com, există multe combinații posibile între variațiile de bază care arată răspunsurile posibile.

De exemplu, este posibil să existe scala Likert, în care evaluarea să fie marcată cu casete de selectare dar și cu multiple casete bifante pe diferite rânduri. Acest lucru oferă flexibilitate pentru ca utilizatorul să beneficieze de confort maxim.

La baza tuturor combinațiilor și variantelor stau cele 4 modele, fiecare cu propriile specificații: casetele de selectare sau “butoanele de radio“ înseamnă întotdeauna că există un singur răspuns posibil, casetele bifante sugerează referința, iar scala – evaluarea.

Tehnologiile moderne permit gestionarea ușoară a imaginilor și clipurilor video. Această funcționalitate este bine încorporată în Vevoc.com. Se poate răspunde la o întrebare cu un singur răspuns, și anume cu o imagine cu o singură variantă, cu răspunsuri multiple sau cu un meniu vertical.

Confortul este pe primul plan

În momentul în care se decide asupra unui model de răspuns anume, trebuie reținut că cel mai important este să se creeze un confort pentru utilizator. Acest lucru ar trebui să fie primul considerent al creatorului sondajului.

Este o idee bună ca înainte de trimiterea sondajului să se organizeze un test la care să participe doar câțiva utilizatori. Acest lucru va arăta dacă întrebările sunt ușor de înțeles, dacă răspunsurile sunt flexibile și ușor de completat și dacă există vreun lucru derutant pentru utilizator.

Într-un sondaj nu trebuie să fii atent doar la formularea întrebărilor, ci și la formatarea acestora. Toate aceste depind de rezultatele pe care vrei să le obții. În momentul în care folosești un format tip scală sau de tip comparație, trebuie să oferi un număr egal de opțiuni de răspuns pozitiv și negativ. Astfel, le vei oferi respondenților șansa să ofere o evaluare subiectivă. Cu alte cuvinte, vei minimaliza prejudecățile.

De asemenea, este nevoie să analizezi cu grijă ce fel de întrebări de tip deschis vei alege. Gândește-te bine dacă informațiile pe care le vei obține vor fi îndeajuns de folositoare, precum și modul în care le vei analiza și pune în aplicare. Întrebările de tip deschis permit respondenților să ofere informații mai detaliate, care pe de altă parte sunt destul de dificil de analizat. Când folosești acest tip de întrebări, controlul pe care îl ai asupra informațiilor oferite este scăzut. Acest lucru poate să rezulte în mai puține răspunsuri concrete și specifice, care sunt, defapt, de dorit.

De exemplu, când se fac cercetări de piață pentru un produs nou, dacă punem întrebarea „Ce fel de produs nou ai vrea să vezi în magazine?”, oferim o prea mare libertate de răspuns respondenților. Prin urmare, este mult mai probabil să adunăm informații care nu ne vor ajuta să luăm o decizie cu privire la lansarea produsului nou pe piață.

În acest caz, este mai bine să reformulăm întrebarea și să o transformăm într-una de tip închis:

„Dintre următoarele produse, pe care ai vrea să îl vezi în magazine?”
Opțiunea A:  Produsul Y
Opțiunea B: Produsul X

Acest lucru ne va ajuta să stabilim care produs are potențial: produsul X sau produsul Y, în funcție de răspunsul specific pe care îl vor oferi respondenții.

În momentul formatării întrebărilor sondajului există un alt factor important care trebuie luat în considerare: Este nevoie ca „răspunsul neutru” să fie inclus drept opțiune de răspuns la întrebările create sau nu? Nu există o regulă anume cu privire la acest lucru. Depinde în întregime de sondajul tău, de obiectivele pe care le ai și de informațiile de care ai nevoie. Dacă ești în căutarea unei opinii mai specifice, atunci ar fi mai eficient să nu incluzi „raspunsul neutru”.

Întrebarea pe care ar trebui să ți-o pui este:

„Dacă majoritatea respondenților, sau chiar toți respondenții, aleg răspunsul neutru, atunci cu ce informații mă voi alege?”

Dacă informațiile colectate sunt nefolositoare, atunci nu include opțiunea „răspunsul neutru”.

În concluzie, există câteva principii de bază care trebuie reținute:

1. Este mai ușor să colectezi informațiile necesare prin întrebări de tip închis. Include opțiunea de a adăuga un comentariu prin răspunsul liber „Altele” dacă vrei să obții informații mai detaliate.  
2. Sondajele alcătuite din întrebări de tip închis se completează mai rapid și ajută la creșterea numărului de respondenți.
3. Întrebările deschise necesită mai mult timp de răspuns și, mai tărziu, de analiză, însă oferă informații mult mai concrete și amănunțite.
4. Ia în considerare implementarea unui amestec echilibrat de întrebări deschise și închise în sondajul tău. Acest lucru te va ajuta să colectezi informații concrete, dar și observații amănunțite.
5. Nu folosi o scală prea mare. În mod normal, o scală de la 1 la 5 este suficientă. Când se folosește o scală mai ample, de exemplu de la 1 la 10, respondenților le va fi greu să decidă care este echivalentul exact de evaluare al lui 7.
6. Pe de altă parte, când se folosește o scală, aceasta trebuie să aibă sens. Nu folosi intervale prea scurte, de exemplu de la 1 la 3, deoarece acestea îi pot deruta pe respondenți din cauza diferenței prea mici de la 1 la 3. Acest lucru nu va face altceva decât să elimine posibilitatea respondenților de a-și exprima opinia precisă și clară.
7. Poți trage concluzii mai precise și mai de încredere prin întrebările de tip închis. Motivul acestui lucru este subiectivitatea.

„Ai încetat să mai furi mașini?” – întreabă avocatul în fața instanței. Ce poate bietul hoț să răspundă la această întrebare? Dacă ar răspunde cu „da”, atunci ar suna ca o mărturisire – „da, fur mașini e o grămadă de timp…”. Dacă ar răspunde cu „nu”, atunci ar fi și mai rău. Ar suna ca și cum ar fi încă în branșă.

Știința statisticilor numește acest tip de întrebare drept „întrebare capcană”. Precum un o armă încărcată, poate fi foarte periculoasă. A pune întrebări capcană este un fel de artă care trebuie stăpânită de practicanții mai multor meserii.

Întrebările sugestive

Întrebările sugestive sunt cele care sugerează o anumită atitudine și un răspuns specific. Aceste întrebări sunt înșelătoare.

„Crezi că este în regulă ca banii contribuabililor să fie cheltuiți pe publicitatea unor partide politice dubioase?” Ei bine, cine ar răspunde cu „da” la această întrebare?! Este de la sine înțeles că oricine va răspunde negativ. În acest fel, un cercetător poate strânge răspunsuri care să se potrivească cu propria viziune pur și simplu prin felul de a întreba.

„După părerea ta, lipsa de respect a studenților față de profesori afectează metodele didactice din școli?”

Aceasta este o altă problemă care sugerează o atitudine specifică deoarece încarcă respondentul din punct de vedere emoțional și provoacă un răspuns specific. Folosirea acestei metode de „atitudine emoțională”, întrebarea îl pune pe respondent la zid și nu îi dă libertatea să își exprime opiniile personale.

Avem mai jos încă un exemplu:

„Experții spun că oamenii trebuie să facă cumpărături bazate pe o alegere informată. Ești de acord cu acest lucru?”

Această întrebare îl predispune pe respondent să fie de accord cu experții – altfel, ar părea stupid. Deci, și acest fel de întrebări sunt sugestive.

Când/cum se nasc întrebările sugestive

O întrebare sugestivă/capcană poate fi construită în momentul în care se realizează o cercetare de piață care urmărește confirmarea unei ipoteze anume.

Ca regulă generală, o bună pregărtire trebuie să se bazeze pe obiective bine fomulate. Dacă creatorul unui sondaj și-ar face datoria cu stăruință, atunci ar avea o ipoteză anume care ar trebui verificată de sondajul de opinie. Acest lucru este sursa exactă a greșelilor de acest gen. Orice fel de transpunere a ipotezei într-un chestionar prin întrebări care cer o confirmare sau o respingere poate fi o considerată o formă de întrebare sugestivă.

Riscuri pentru întreg studiul

Întrebările sugestive solicită răspunsuri specifice ceea ce duce la colectarea de informații incorecte și nefiabile. În general, oamenii sunt ușor de influențat și sunt predispuși la identificarea răspunsului „corect”, în special când este vorba de principii morale.

Pentru a evita situațiile de acest gen, ar trebui să se stabilească o regulă prin care nicio întrebare să nu aibă un răspuns „corect” sau „greșit”.

Semne și caracteristici

În general, întrebările sugestive conțin anumite construcții verbal. Deseori, acestea încep cu „Este adevărat că…”, „Ești de accord cu faptul că…”, „Poți confirma că…”

În alte cazuri, se expune mai întâi o afirmație care necesită apoi aprobare: „ Experții spun că oamenii trebuie să facă cumpărături bazate pe o alegere informată. Ești de acord cu acest lucru?”

În alte cazuri, putem întâlni și construcții verbale precum: „Mulți oameni cred că…”, „Este dovedit științific că…”, sau „Un lucru bine cunoscut este faptul că…”. Este posibil ca întrebările sugestive să conțină deseori cuvinte și expresii precum: „încă”, „…nu-i așa?”, etc.  

Afirmațiile de genul pot creea atitudini emoționale. Dacă respondentul nu are curajul să contrazică autoritatea sau să se împotrivească părerilor populare („mulți oameni spun că…”), atunci acesta își va denatura în mod neintenționat propriile răspunsuri. 

Care este abordarea corectă?

Întrebările trebuie puse într-un mod neutru. Revenind la exemplul celui acuzat în fața instanței, avocatul încearcă cu disperare să scoată o mărturisire. În schimb, un statistician onest ar trebui să întrebe: „Ai furat vreodată vreo mașină?”

Întrebările capcană – arme încărcate

Întrebările capcană sunt încărcate cu o afirmație sau o ipoteză care este deghizată într-o întrebare. Prin construcția sa, întrebarea nu oferă posibilitatea de a alege și îi forțează pe respondenți să confirme o ipoteză cu care nu sunt, defapt, de acord. De exemplu:

„Ai încetat să folosești aparatele de ras cu o singură lama din cauza prețului?”

Chiar dacă răspunsul va fi „da” sau „nu”, respondentul este obligat să confirme că acum ceva timp obișnuia să folosească aparate de ras cu o singură lamă. Mai mult decât atât, răspunsul implică presupunerea că această persoană obișnuia să se bărbierească, dar dacă defapt această persoană are acum barbă și nu se mai bărbierește?! Astfel, dacă a răspuns cu „da”, atunci acesta va confirma că folosea aparate de ras cu o singură lamă și că acum nu le mai folosește. Dacă răspunde cu „nu”, atunci înseamnă că el încă folosește acest tip de aparat de ras. Astfel, în acest caz nu se poate face nicio alegere!

În cel mai bun caz, un respondent va trece peste această întrebare dacă tehnic vorbind poate să o facă. În schimb, dacă software-ul chiestionarului este setat să facă toate întrebările să fie obigatorii, atunci evaluatorul va obține un răspuns fals cu privire la folosirea aparatelor de ras cu o singură lamă. 

Astfel, ar trebui să ținem minte întotdeauna că întrebările capcană ne vor oferi date de baze eronate și ar trebui să fim atenți la acest lucru.

Încearcă și tu să îți construiești propriul sondaj de opinie cu câteva întrebări!

„Consideri că distribuția de băuturi cu alcool scăzut și cu arome de fructe este adecvată?”

Pentru a răspunde la o astfel de întrebare, o persoană calmă ar putea să înceapă să se gândească la modul în care poate să răspundă. O persoană care își pierde ușor răbdarea va închide pagina și își va continua activitatea. Și dacă această întrebare ar face parte din sondajul nostru de opinie, atunci ne-am confrunta cu o problemă serioasă. Primul respondent nu știe cum să răspundă, iar cel de-al doilea pur și simplu a ales să refuze să participe la sondaj.

Întrebările complexe sunt o capcană în care orice evaluator poate să cadă cu ușurință.

Întrebări complexe

Întrebările complexe, după cum numele o sugerează, sunt cele care sună mult prea complicat și pe care respondenții nu le înțeleg foarte bine. Este important pentru toate tipurile de studiu în care o persoană profesionistă (sau un grup de profesioniști) caută un răspuns de la publicul larg să evite astfel de întrebări. Acest lucru se aplică studiilor de piață, celor educaționale, sau chiar și celor legate de resurse umane.

La prima vedere, întrebarea de mai sus pare clară și simplă – distribuția de bături cu alcool scăzut este adecvată sau nu – dar este neclară perspectiva din care se analizează distribuția.

Un furnizor poate considera că sistemul său de distribuție este bine dezvoltat. Un cumpărător poate fi supărat pentru că îi este dificil să găsească o bere cu gust de fructe în magazinele din apropiere. Care este perspectiva dorită?

Pe de altă parte, însăși limbajul întrebării este prea complex ca să poată fi înțeles de toată lumea, începând cu fraza „băuturi cu alcool scăzut cu gust ușor de fructe”, care este defapt o bere cu gust de fructe și terminând cu structura generală a întrebării, care sună mult prea complicat.

Pentru a evita aceste fraze complexe, evaluatorul trebuie să decidă mai întâi ce vrea să afle prin întrebările puse. Apoi, este îndeajuns să pună întrebările cu cuvinte simple, într-un limbaj comun și ușor de înțeles pentru cât mai multe persoane posibil.

Întrebări neclare

„Ce părere ai despre parcare?”

Această întrebare este derutantă deoarece respondentul nu înțelege ce trebuie să spună. Este vorba despre parcarea în locurile disponibile în centrul orașului? Este vorba despre abilitatea șoferilor să își parcheze mașinile? Este vorba despre taxele de parcare? Sau poate despre impactul tehnic asupra forței fizice de parcare? Sau poate că este vorba despre mașinile parcate pe trotuar care îi perturbă pe pietoni, în special pe mamele cu cărucioare. Deci, până la urmă, ce înseamnă această întrebare?

Avem mai jos încă un exemplu de întrebare neclară, chiar dacă totuși nu pare:

„De câte ori ți-ai reparat mașina pe parcursul anului trecut?”

La prima vedere, întrebarea este clară și simplă, însă unii oameni se vor gândi la numărul de dăți în care și-au dus mașina la reparat și alții se vor gândi la numărul de reparații pe care le-au făcut ei înșiși la mașină. Pentru proprietarul unui centru de service de mașini care efectuează sondajul de opinie, diferența dintre cele două este imensă.

Întrebări lungi, cu multe cuvinte și exemple

Este riscant să menționezi prea multe detalii sau să folosești expresii complexe. De exemplu:

„Următoarea întrebare este legată de activitățile din cadrul gospodăriei care presupun efort fizic. Prin activități se înțelege săpatul în grădină, spargerea lemnelor, mutatul mobilei etc. Cât de des faci activități care necesită efort fizic pe parcursul unei săptămâni?”

Durează mult să citești această întrebare extrem de lungă, dar aceasta oferă detalii specifice care îi face pe respondenți să se îndrepte într-o direcție mai concretă. Listarea activităților țintește să clarifice însemnătatea „activităților fizice”. Aceste exemple, însă, aduc atenția către acțiuni specifice, iar respondenții pot începe să le sorteze chiar și fără să își dea seama: Eu fac asta, dar nu fac asta… Astfel, este posibil ca unii respondenți care fac alt tip de efort fizic (de exemplu, taie copaci în grădină) să nu găsească acest răspuns „propriu” pe listă și astfel să răspundă negativ la întrebare.

Este inutil de menționat că aceste probleme distorsionează rezultatele finale ale studiului. Defapt, mețiunile și exemplele specifice se apropie de întrebările sugestive (vezi mai multe despre acest tip de întrebări) și trebuie să fie gestionate cu atenție

Cum să punem o întrebare corect?

Întorcându-ne la exemplele de mai sus, întrebările în cauză pot suna mai bine astfel:

„Este ușor să găsești bere cu gust de fructe în magazinele din apropiere?”

„Care este opinia ta în legătură cu disponibilitatea locurilor special amenajate pentru parcare din centru?”

„Cât de des ți-ai dus mașina la reparat la un service auto anul trecut?”

„Următoarea întrebare este legată de activitățile făcute acasă care necesită efort fizic. Astfel, trebuie luate în considerare activitățile care te fac să te simți obosit/ă dacă le practici pentru mai mult de 15 minute. Cât de des într-o săptămână faci activități în cadrul gospodăriei care necesită efort fizic?”

Există capcane și pentru creatorii „avansați” de sondaje de opinie.  

Niciun cercetător nu este ferit de capcana întrebărilor complexe. Să răspundem la o întrebare dintr-un sondaj de opinie medical real: „În ultimele 12 luni, cât de des ai fost sau ai vorbit la telefon cu un doctor despre sănătatea ta emoțională?”

Această întrebare pare simplă. Totuși, oamenii de știință au descoperit o prejudecată în rezultate. Problema vine de la faptul că respondenții se concentrează pe fraza „…ai vorbit la telefon cu un doctor”. Această propoziție cântărește mai mult în structura întrebării și face ca atenția să fie îndreptată în acea direcție. Rezultatul este că cei mai mulți dintre respondenți citesc întrebarea astfel: „În ultimele 12 luni, cât de des ai vorbit la telefon cu doctorul tău despre sănătatea ta emoțională?”. Majoritatea au răspuns ”zero”.

Această întrebare ar trebui să sune în felul următor:

„Pe parcursul ultimelor 12 luni, cât de des ai fost la doctor sau ai vorbit cu doctoral tău despre sănătatea ta emoțională?”

Acum că știm mai multe despre natura întrebărilor complexe, întrebărilor duble sau sugestive, putem pregăti un sondaj de opinie cu întrebări care sunt simplu de înțeles pentru respondenți. Astfel, aceștia ne vor oferi informații de valoare.

Încearcă aceste ponturi și creează-ți propriul sondaj acum.

Sondajele de opinie realizate în mediul online ocupă puțin timp, sunt mai ieftine, oferă rezultate rapide, au capacități analitice excepționale și oferă informații precise. Unele dintre avantajele acestora sunt destul de evidente atât pentru respondenți cât și pentru administratori. De asemenea, există și beneficii mai puțin evidente, cum ar fi flexibilitatea chestionarelor, corectitudinea răspunsurilor primite etc.

Mult mai ieftine

Folosirea mediului online poate înjumătăți costul unui sondaj de opinie!

Costul poate fi redus în mod semnificativ prin folosirea internetului în schimbul mediului offline. Atunci când nu trebuie să plătești pentru intervievatori și materiale, costul total al studiului este redus radical. Factorii care vor determina cheltuielile sondajului de opinie includ numărul de întrebări, dimensiunea grupului, accesul la publicul țintă, impunerea brand-ului etc.

Un factor indirect care poate reduce costul este faptul că echipa de cercetare nu va trebui să introducă datele colectate în sistem, lucru de rutină predispus la greșeli. Astfel, aceștia își vor primii salariile doar pentru munca de cercetare.

Implementarea rapidă

Când sondajele de opinie sunt efectuate online, nu trebuie să aștepți să primești chestionarele fizice înapoi. În schimb, datele sunt acumulate în mod automat. Astfel, informațiile generate de un sondaj efectuat online necesită mult mai puțin timp în comparație cu cele offline. Sute și mii de sondaje pot fi făcute în mediul online în doar câteva zile.

Unele statistici sugerează că aproximativ 70% din participanții la un studiu, vor completa un chestionar în primele două-trei zile. Aproximativ 20% din ei vor îl vor completa până la sfârșitul primei săptămâni de la începerea sondajului.

Alte observații arată că timpul necesar pentru un sondaj online este în medie cu două treimi mai scurt decât un sondaj tradițional.

Acumularea rapidă a numărului de respondenți și acoperirea normelor sondajului de opinie sunt de neprețuit pentru oricare evaluator.

Mai multă acuratețe înseamnă informații de calitate

Metodele tradiționale de realizare a sondajelor de opinie se bazează pe atenția angajaților al căror simplu job este să adauge informațiile colectate de pe hârtie într-un sistem electronic. Acesta este un proces destul de susceptibil la erori umane.

Cercetările făcute pe internet au o rată de eroare scăzută deoarece participanții completează răspunsurile direct într-un sistem electronic.

Analiza rapidă

A economisi timp este o sarcină importantă pentru toți evaluatorii. Răspunsurile la sondajele de opinie realizate în mediul online sunt disponibile în timp real. Acestea pot fi transferate cu ușurință într-un sistem specializat de cercetare și/sau în fișiere unde cercetătorii pot face analize mult mai detaliate pe informațiile colectate. 

Prin lucrul cu mijloace analitice diferite, informațiile colectate pot fi reprezentate prin grafice și tabele, iar majoritatea platformelor care se ocupă cu sondaje de opinie au astfel de mecanisme deja incorporate în sistemele lor.

Răspunsuri mult mai sincere (efectul „lipsa evaluatorului”)

Anonimitatea sondajelor de opinie online le face mult mai bune decât orice mecanism de cercetare tradițional când vine vorba despre întrebări delicate sau confidențiale. Acest lucru se datorează lipsei unui intervievator care ar pune întrebările în mod direct.  

Acesta este un fenomen care se numește „efectul lipsei evaluatorului”. Prin simpla lui prezență, intervievatorul poate influența anumite răspunsuri datorită faptului că unii respondenți tind să ofere răspunsuri „acceptabile din punct de vedere social” la întrebările mai delicate. A fi singur în fața unui chestionar oferă un sentiment de siguranță ceea ce duce la răspunsuri mult mai sincere. Acest lucru este în special important de ținut minte când se efectuează un sondaj de opinie cu teme delicate precum salariul, sănătatea și afecțiunile de sănătate.

Mai mult decât atât, prin unele cercetări de piață s-a descoperit că participanții la sondaje de opinie online oferă răspunsuri mai lungi și mai în detaliu la anumite întrebări de tip deschis. Simțindu-se în siguranță într-un mediu anonim, respondenții sunt mult mai deschiși să își exprime opiniile sincere.

Monitorizarea în timp real – fii la curent în mod constant

În timpul unei cercetări online, procesul de acumulare al răspunsurilor poate fi monitorizat în timp real. Administratorul sondajului de opinie poate monitoriza respondenții. În unele cazuri, acest lucru este îndeajuns pentru a obține câteva informații suplimentare neprevăzute. Astfel, există șansa să descoperi că este nevoie să reconstruiești o întrebare sau chiar un întreg chestionar.

Simplitatea de manevrare pentru participanți

90% din persoanele care au acces la internet preferă să completeze un sondaj de opinie online și nu la telefon!

Participanții pot alege o oră care să se potriveascâ cu programul lor. Pe de altă parte, timpul necesar pentru completarea studiului este destul de restrâns.

Aspecte și modele frumoase

Oricare sondaj de opinie din mediul online poate fi construit în așa fel încât să se potrivească cu stilul vizual al companiei, produselor sau mărcii. Se pot alege diferite culori și modele, se pot adăuga logo-ul companiei sau design-ul website-ului.

Ajutat de instrumente de design influente pe care tehnologia modernă ni le oferă, un sondaj de opinie pe internet poate beneficia de o aranjare în pagină și o imagine plăcută la vedere.

Flexibilitatea

Într-un studiu efectuat online, ordinea întrebărilor poate fi modificată cu ușurință, ba chiar se poate trece peste anumite întrebări ale căror răspunsuri depind de alte întrebări antecedente. Astfel, studiul poate fi personalizat pentru fiecare participant în parte în funcție de progresul său în completarea sondajului.

Bineînțeles că acest lucru este posibil și în cadrul chestionarelor pe hârtie unde respondenții pot sări peste pagini întregi cu întrebări irelevante pentru ei. În cadrul sondajelor online, acest lucru se întâmplă într-o manieră elegantă, simplă și poate trece neobservat de către respondenți.

Folosirea fișierelor multimedia

Unui intervievator cu un creion și o coală de hârtie i-ar fi greu să le arate respondenților un set de fotografii sau un scurt videoclip. În cadrul mediului online, administratorul unui sondaj poate face aceste lucruri cu ușurință. Imaginile, hiperlink-urile, fișierele audio sau video pot fi încorporate direct în sondaj.

Cu toate acestea, este recomandat ca instrumentele multimedia să fie folosite în moderație. Uneori, vizitarea paginilor externe sau vizualizarea videoclipurilor poate cere mult prea mult timp și îi poate descuraja pe respondenți. În unele cazuri, timpul de încărcare al imaginilor sau videoclipurilor poate fi prea mare din cauza conexiunii slabe.

Determinarea unui public țintă

În funcție de mediul unui sondaj de opinie online, accesul la un public specific poate fi posibil (de exemplu: utilizatorii unui anumit produs sau serviciu). Determinarea unui public țintă se poate face ușor printr-un website care are utilizatori deja înregistrați în sistem (de exemplu: cele care oferă adrese de email în masă, forumuri, grupuri sau comunități etc.).

Explorarea profesioniștilor dintr-o zonă geografică amplă

În ultimul timp, internetul se bucură de un număr ridicat de utilizatori care nu aparțin doar unor comunități de profesioniști din domeniul calculatoarelor sau internetului. Astăzi, audiența globală este alcătuită din persoane active din punct de vedere social și economic din toate clasele, statuturile profesionale, cu o scară largă de venituri și locuințe etc.

Niveluri ridicate de activitate

Infrastructura IT pentru sondajele online face posibilă construcția studiilor cu mai multe niveluri diferite și cu o interfață prietenoasă pentru utilizatori. Respondenții pot alege când este cel mai la îndemână pentru ei să răspundă la întrebări. În combinație cu tehnici de design flexibile (de exemplu: trecerea automată peste întrebările irelevante), acest lucru facilitează completarea cu ușurință și în mod responsabil a fiecărui chestionar. Astfel, numărul de chiestionare completate crește și rezultatul final al sondajului este influențat în mod favorabil.

Mediul înconjurător

În completarea avantajelor menționate mai sus, sondajele de opinie efectuate online au un avantaj în plus datorită creșterii importanței problemelor legate de mediul înconjurător. Tehnicile de cercetare din mediul online sunt văzute drept o alternativă mult mai prietenoasă din punct de vedere al protecției mediului deoarece formatul lor online nu necesită folosirea hârtiei.